Culisele discutiilor de la nivel european au fost dezvaluite de presedintele Societatii Academice din Romania (SAR), Alina Mungiu Pippidi, care a afirmat ca nu este exculsa instituirea unui control special al coruptiei, in cazul in care se constata deturnarea banilor alocati din bugetul UE, chiar daca, in acest moment, nu exista un precedent legislativ in acest sens. Astfel, se va crea un statut special, discriminativ, pentru Romania si Bulgaria. Prezenti la dezbaterile Raportului Moscovici din Parlamentul European, cei cativa euroobservatori romani chestionati pe aceasta tema au recunoscut ca exista ingrijorari ale oficialilor europeni in ceea ce priveste capacitatea celor doua tari de a gestiona cinstit banii Uniunii. Totusi, in opinia senatorului liberal Nicolae Vlad Popa, declaratiile Alinei Mungiu sunt doar o interpretare a unui raport care nu viza valul doi de extindere a UE, prezentat de presedintele Comisiei de afaceri externe a PE, Elmer Brok.

Incapacitatea Romaniei de a gestiona eficient fondurile comunitare sileste Uniunea Europeana sa utilizeze metoda "dublului standard" in ceea ce priveste integrarea tarii noastre. Comparand tratamentul aplicat celor 10 state nou-intrate in UE, cele doua aspirante - Romania si Bulgaria - sunt supuse unei discriminari, avand in vedere conditiile dure care ne sunt impuse. Astfel, se contureaza din ce in ce mai mult posibilitatea crearii unui statut special pentru Romania si Bulgaria, astfel incat, daca monitorizarea postaderare demonstreaza incompetenta celor doua tari in folosirea banilor alocati, Comunitatea Europeana sa ne tina pe tusa cel putin un an de zile.

Dupa ce a inregistrat o mica victorie, o data cu votul asupra Raportului Moscovici din Parlamentul European, Romania poate plati destul de scump nelinistile oficialilor europeni vizavi de proasta cheltuire a bugetului alocat pentru a ne ajuta sa depasim decalajele economice si institutionale.

Precedentul creat in urma aderarii celor 10 state fost comuniste, care nu au reusit sa probeze absorbtia fondurilor comunitare, i-a obligat pe reprezentantii UE sa pice pe ganduri, daca sa permita sau nu un nou val de extindere. Chiar daca Tratatul de aderare a fost parafat, Romania nu este scutita de emotii, pentru ca in cele cateva luni ramase pana la raportul final al Comisiei Europene este aproape imposibil sa dovedim ca expresia "combaterea coruptiei" nu este doar o vorba-n vant.

Citeste si:

"Exista idei care circula, ca s-ar putea crea un fel de statut special pentru Romania si Bulgaria, astfel incat sa existe in continuare un fel de clauza, un fel de control special al coruptiei, pentru aceste doua tari. In cazul in care se constata ca noi avem probleme mai mari cu fondurile europene decat altii, pe scurt, ca le furam si le deturnam, sa ni se poata taia fonduri pe o legislatie care in acest moment nu exista. Practic, asta ar crea un statut special si discriminativ pentru aceste doua tari", a afirmat presedintele SAR, Alina Mungiu Pippidi, in emisiunea "100%". "Nu mai am nimic de adaugat pe aceasta tema", ne-a declarat Alina Mungiu, chestionata ieri in privinta informatiilor furnizate.

"Ce-ar fi daca..."

"Cred ca este o interpretare a unor declaratii ce vizau reducerea fondurilor de aderare, motivata de faptul ca absorbtia este destul de redusa", ne-a declarat senatorul liberal, euroobservatorul Nicolae Vlad Popa. Acesta ne-a precizat ca discutiile au fost purtate in contextul prezentarii unui raport al presedintelui Comisiei pentru afaceri externe a PE, Elmar Brok. Documentul este o "dare de seama" a procesului de largire si propune "un parteneriat special", o alta formula de preaderare, cu alte cuvinte, un statut special de membru al UE, dar nu cu drepturi depline. "Nu priveste Romania. Exista o reactie a UE in a-si usura sarcina materiala fata de noile state", a completat senatorul liberal. Totusi, acesta mentionat ca este o tendinta la nivel european de a face anumite diferentieri intre conditiile impuse Romaniei si Bulgariei, comparativ cu cerintele initiale pentru valul celor 10.

"Este o reticenta, o exigenta mai mare a UE, pentru ca avem neimpliniri majore. Intr-adevar, Brok a afirmat ca nu exista o data obligatorie a aderarii", ne-a declarat senatorul social-democrat Alexandru Athanasiu. La randul sau, deputatul maghiar Konya-Hamar Sandor ne-a spus ca in timpul dezbaterilor din PE a fost amintit faptul ca ca Romania si Bulgaria "nu indeplinesc tezele de acasa", ceea ce implica "partial sau in intregime activarea clauzei de salvgardare". "Au existat anumite zvonuri bazate pe declaratia baronesei Nicholson: . Tratatul de aderare este semnat si se asteapta o respectare reciproca", ne-a declarat deputatul UDMR. "N-am auzit astfel de discutii", a afirmat deputatul PD Monica Iacob Ridzi, referindu-se la impunerea unei clauze de salvgardare postaderare. "Este foarte greu sa fie activata si actuala clauza, pentru ca este nevoie de majoritate calificata, in cazul Romaniei, si unanimitate, in cel al Bulgariei", a incheiat euroobservatorul democrat.