Bazele americane din Romania "vor folosi drept <> pentru trupele si logistica US Army, in drumul lor dinspre SUA spre teatrele de operatii si invers", ne-au precizat oficiali militari si politici. Aceasta inseamna ca "bazele din Romania vor fi folosite de US Army doar pentru schimbul de trupe si pentru revizia sau reparatia armamentului si a instalatiilor militare, avioanelor, tancurilor etc; intr-un cuvint, activitate de mentenanta".

Cu toate acestea, teoretic, US Army nu va trebui sa ceara o aprobare speciala de la autoritatile romane daca va fi nevoita sa foloseasca bazele din tara noastra pentru lansarea de atacuri impotriva vreunui inamic. "Cind se ridica avioanele americane, este treaba US Army unde se duc acestea" , ne-au declarat sursele amintite. In mod normal, pentru a lansa atacuri de pe teritoriul Romaniei, US Army va fi nevoita sa isi suplimenteze trupele si logistica.

US Army le va comunica autoritatilor romane si celor NATO punctul de frontiera si data intrarii armamentului si trupelor in tara noastra. Daca va fi nevoita sa isi suplimenteze trupele peste numarul celor stabilite prin "Acordul de Acces" semnat marti, US Army va trebui sa obtina, dupa caz, aprobari speciale de la autoritatile romane competente (MApN, Guvern, CSAT sau Parlament) si NATO.

Proceduri simplificate

Situatia s-ar putea simplifica, ne-au declarat aceleasi surse, daca Parlamentul va aproba noua formula a Strategiei Nationale de Aparare si Securitate. Documentul va statua trecerea de la doctrina defensiva la cea ofensiva, adica intrarea in razboi alaturi de Aliati. Ar trebui modificata Legea apararii nationale, care i-ar putea conferi presedintelui Romaniei puteri sporite pentru aprobarea tranzitarii sau intrarii in tara a trupelor straine, precum si participarea trupelor romanesti la misiuni de lupta propriu-zise in afara tarii.

Escadroane si escadrille

US Army ar putea transfera in Romania si o parte din logistica si instalatiile de la baza aeriana Incirlik, din sudul Turciei. US Army s-a retras de laIncirlik dupa ce Parlamentul de la Ankara nu au permis ca avioanele US Army sa decoleze pentru a lansa atacuri asupra regimului lui Saddam Hussein. La aerobaza Mihail Kogalniceanu ar putea fi aduse avioane de transport tip C 130, de atac tip F 15 si F 16, de razboi electronic tip E 168, de supraveghere tip AWACS, de realimentare in zbor tip KC 135. La Kogalniceanu si la Babadag ar putea ajunge escadrile expeditionare si escadroane de atac.

Bulgarii au ramas in urma cu bazele

Semnarea de catre romani a acordului privind bazele americane stirneste invidie la Sofia. Cotidianul bulgar "Dnevnik" sustine ca tergiversarea negocierilor cu americanii de catre partea bulgara a dus la pierderea a milioane de dolari. Guvernul socialistului Stanisev considera foarte importanta stabilirea parametrilor privind libertatea de actiune a militarilor americani pe teritoriul bulgar. De aceea, negocierile intre bulgari si americani se afla acum in stadiul stabilirii statutului pe care il vor avea trupele americane in Bulgaria. Totusi, ministrul bulgar al Apararii, Veselin Bliznakov, spera sa incheie un acord cu SUA in aceasta privinta pina in martie 2006. Pe de alta parte, 59,7% dintre bulgari s-ar opune prezentei bazelor militare americane pe teritoriul tarii lor daca acestea ar fi folosite pentru declansarea de atacuri impotriva altor tari. 78% dintre respondenti s-au plins de lipsa de informatii despre viitoarea intelegere.

Ambasadorul SUA cere "procurori ofensivi"

Citeste si:

"Romania e pe drumul spre democratie. Misiunea mea aici este sa ajut Romania pe acest drum", au fost primele cuvinte despre misiunea sa ale noului ambasador SUA la Bucuresti, Nicholas Taubman. El a accentuat problemele Romaniei: "Daca aveti legi bune pe hirtie, nu sint de folos daca nu sint aplicate. Si nu o sa fie aplicate daca nu aveti procurori incisivi. E nevoie de magistrati care sa aplice legi severe, sa dea pedepse severe pentru infractiuni grave", a declarat noul ambasador. "Intelegem ca adoptiile internationale sint un subiect foarte delicat. Ceea ce SUA a cerut a fost ca anumiti copii, cei care fusesesera promisi inainte de ianuarie 2005, cind legea a intrat in aplicare, sa poata fi adoptati de catre familiile americane", a specificat Taubman.

In opinia ambasadorului, bazele ar fi "o lipsa de amenintare" la adresa Moscovei. "Cred ca rusii inteleg acest lucru, pentru ca au fost victime ale terorismului. Exact aceasta este menirea bazelor. Nu cred ca exista un punct de divergenta intre noi si rusi pe aceasta tema", a mai spus Taubman.

"Blitzkrieg la Marea Neagra"

Cu titlul "Blitzkrieg la Marea Neagra", ziarul guvernamental rus "Rosiiskaia Gazeta" subliniaza ca "pentru prima data in istorie va aparea o baza navala americana la Marea Neagra, in imediata apropiere a Crimeii".

Amplasarea de baze militare americane in Romania si Bulgaria "pentru multi rusi, pare sa fie o strategie de incercuire, destinata sa intimideze Rusia (...) Prin urmare, bazele americane ar putea deveni pe viitor o sursa serioasa de frictiuni intre Vest, in special Statele Unite, si Rusia", considera analistul Ted Galen Carpenter de la Cato Institute, citat de Radio Europa Libera.

"Riscul implicat de politica proamericana a Romaniei se afla in posibilitatea de a-i infuria pe puternicii membri UE. Data integrarii ar putea fi aminata", scrie cotidianul "Financial Times".

"Basescu mizeaza pe Washington pentru a face din tara sa o putere regionala", scrie"Le Figaro", care observa ca discutiile pentru amplasarea bazelor a inceput efectiv doar dupa alegerea lui Basescu ca presedinte.

"Americanii primiti cu bratele deschise in Romania", titreaza ziarul elvetian "Neue Zurcher Zeitung".

"Daca secretarul de Stat Condoleezza Rice nu ar fi atit de diplomata, ar fi anulat turneul in Europa si s-ar fi intors doar atunci cind politicienii continentului s-ar fi hotarit sa se maturizeze", arata un editorial din "Wall Street Journal". Comentariul continua sustinind ca "cele doua tari mentionate ca ajutind SUA - Polonia si Romania - ar trebui aplaudate (n.r - de europeni) pentru ca fac asta".