"SUA nu folosesc tortura", a raspuns ieri secretarul de Stat american, care vine cu recompensa: azi la Bucuresti se semneaza acordul privind amplasarea de baze militare. In ochii europenilor insa, Romania ar putea ramine cu o problema de imagine, care s-ar putea repercuta asupra procesului de ratificare a Tratatului de Aderare. La aceasta se adauga riscul suplimentar de a deveni tinta pentru inamicii SUA. In locul dovezilor privind inchisorile secrete, Human Rights Watch, principalul acuzator al Romaniei, arata cu degetul spre guvernul Nastase.

Tot scandalul "inchisorilor secrete" graviteaza in jurul "dovezilor". De o luna incoace, acestea sint date cu "tiriita" si par planificate in functie de evenimente semnificative. Astfel, acuzatiile HRW s-au intetit in ultimele zile, in ajunul vizitei in Europa a Condoleezzei Rice care urma sa prezinte pozitia SUA.

Condoleezza raspunde taios

Inainte de a pleca, secretarul de stat american a negat categoric ca SUA ar folosi tortura pentru a obtine informatii de la suspectii de terorism: "Unele guverne au ales sa coopereze cu SUA in domeniul militar sau al contrainformatiilor. E o cooperare in ambele sensuri. Schimbul de informatii a ajutat la protejarea tarilor europene de atacuri. Este la latitudinea acestor guverne si a cetatenilor lor sa decida daca vor sa colaboreze cu noi pentru a preveni atacuri teroriste in tarile lor si sa decida cit dintre informatiile sensibile pot fi facute publice".

Si totusi, in ciuda unor dovezi concrete si a dezmintirilor Poloniei si Romaniei, campania mediatica demarata pe 2 noiembrie de "Washington Post" nu a incetat. De la inceput si pina acum s-a bazat pe "surse din serviciile secrete", precum si pe "diplomati de pe trei continente". Expertul Human Rights Watch, John Sifton, ne-a explicat ce intelege prin dovezi: "Avem confirmarea din partea surselor noastre din guvernul american ca au existat aceste centre de detentie. Polonia a fost locatia principala, in Romania era un centru operational temporar, de dimensiuni mai mici. Ar trebui sa intrebati fostul guvern (n.r. guvernul Nastase), nu pe cel actual". "Dovezile pe care le avem nu sint juridice", ne-a declarat ieri si Marianne Heuwagen, directoarea biroului din Berlin al HRW.

Fundal politic

Lupta politica din Statele Unite nu este tocmai straina de acest scandal mediatic. Senatorul John Kerry, fostul contracandidat al presedintelui George W. Bush, este nominalizat in comunicatul lui Dick Marty, insarcinat de Consiliul Europei sa conduca ancheta europeana. Marty isi exprima speranta ca "organizatiile non-guvernamentale, jurnalistii si politicienii americani, in special senatorul Kerry", il vor ajuta in demersul sau. Chiar HRW este apropiata prin unii dintre liderii sai de miliardarul american George Soros, cel care a cheltuit sume uriase pentru a bloca un al doilea mandat al actualului presedinte american, George Bush.

"Foarte multi oameni din administratia Bush nu sint multumiti cu agenda Bush si incep sa vorbeasca jurnalistilor. Va iesi in curind la suprafata", ne-a mai declarat John Sifton, expert al HRW.

Krause: "Europa nu recunoaste gravitatea amenintarii teroriste"

Joachim Krause este directorul Institutului de Stiinte Politice la Universitatea din Kiel, Germania

Ce parere aveti despre scandalul "inchisorilor CIA"?

Cred ca trebuie diferentiat putin. In primul rind, exista mai multe acuzatii, una ca ar exista aceste inchisori secrete, cealalta, mult mai grava, ca in inchisori s-ar practica tortura. Eu nu stiu daca acestea exista sau nu, cred insa ca aceste teme sint intotdeauna abuzate politic. Mai ales aici in Europa, pentru a discredita Statele Unite, in special actuala administratie Bush. Multe teme sint umflate artificial, teme ce nu merita deloc aceasta amploare. Si in Germania, scandalul a luat amploare, desi nu exista inca informatii clare.

Cum priviti ancheta Consiliului Europei?

Mi se pare penibil si grotesc faptul ca a fost cooptat centrul de verificare al UE in aceasta ancheta. Acest centru nu dispune de asemenea fotografii prin satelit, ar trebui sa le cumpere si nici macar nu se stie daca e posibil acest lucru. Mai ales ca, pentru a obtine informatii despre Romania si Bulgaria, nu trebuie sa faci poze din satelit, asta e o prostie. Este un activism care procedeaza orbeste si am o atitudine foarte critica in aceasta privinta. Existenta sau nu a acestor inchisori secrete este un lucru, dar jocul politic care se practica aici e cu totul altceva. Din experienta mea de politolog stiu cum astfel de subiecte sint colportate in mass-media si pina la urma au un cu totul alt rezultat. Paradoxal este ca se apara drepturile jihadistilor, dintre care majoritatea oricum nu pun nici un pret pe ele. Cred ca Europa nu recunoaste intotdeauna gravitatea acestei probleme a jihadistilor, cel putin la nivel mediatic. Acum, cel mai cumplit lucru sint aceste inchisori secrete americane. Mie mi se pare ca un jihadist care este gata sa se arunce in aer si sa omoare zeci de oameni nevinovati este mai periculos.

Dar ce facem cu jihadistii luati prizonieri?

E o problema. Nu pot fi pur si simplu eliberati, dar nu sint nici prizonieri de razboi. Asa ca, din cauza acestei lacune legislative in SUA si in alte tari, exista probabil acest transfer al suspectilor.

Aminarea sau chiar suspendarea aderarii, amenintare cu atacuri teroriste. Consecintele pe care le-ar avea de suportat Romania daca ar aparea dovezi concrete privind inchisorile secrete CIA ar fi mult mai grave decit pentru alte state europene.

"Daca ar aparea dovezi concrete ca Romania a fost implicata, ar putea duce la un recul in ratificarea tratatului la nivelul Consiliului European sau in parlamentele nationale. Iar aminarea aderarii pina in 2008 n-ar fi cel mai rau lucru pe care il poate astepta Romania", ne-a declarat analistul politic Tom Gallagher. Presedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul European, Elmar Brok, a avertizat deja ca daca in Romania au existat inchisori secrete, "UE ar trebui sa redeschida negocierile de aderare in ciuda tratatelor care au fost deja semnate".

"Trebuie sa punem o aripa protectoare in jurul unora dintre noile state membre, care sint inca destul de neobisnuite cu campaniile anti-americane", a declarat Sarah Ludford, europarlamentar britanic.

Prejudiciu de imagine

Dincolo de existenta sau nu a acestor inchisori, deficitul de imagine e deja creat. Politologul german Joachim Krause ne-a declarat ca dezbaterea privind activarea clauzei de salvgardare ar putea fi alimentata si de acest scandal: "Exista un risc, intr-adevar, ca acest scandal sa fie preluat in dezbaterea privind aminarea aderarii. Pentru ca, indiferent de realitate, se creeaza aceasta imagine negativa, iar acest lucru nu este benefic pentru procesul de aderare". Din acest punct de vedere, Romania are mai multe de pierdut decit Polonia, considera expertul in antiterorism Michael Radu: "Romania este mai vulnerabila decit Polonia in fata presiunilor din partea Bruxelles-ului, pentru ca nu este inca membru UE si poate fi deci intimidata, unii ar spune chiar santajata, mai usor".

"Diplomatii europeni nu sint corecti fata de Romania. Problema este legata de SUA, nu de Romania. Este intr-adevar o problema grava, dar teama mea este ca unii care se opun aderarii Romaniei folosesc aceasta chestiune pentru propria lor agenda", ne-a declarat expertul HRW John Sifton.

Amenintari teroriste

Un alt pericol la care se expune Romania odata cu aceasta campanie mediatica este riscul unor atacuri teroriste. Expertul german in contraterorism Rolf Tophoven declara pentru cotidianul "Netzeitung" ca al-Qaeda va lansa "atacuri masive" in tari din Europa de Est, unde se presupune ca CIA ar detine in secret suspecti islamisti.

Taubman vine si tace

Noul ambasador al Statelor Unite ale Americii in Romania, Nicholas Taubman, i-a prezentat, ieri, la Palatul Cotroceni, scrisorile de acreditare presedintelui Traian Basescu. Ceremoniile, simple, nu au fost urmate de declaratii de presa ale lui Taubman. Noul ambasador a transmis un mesaj din partea presedintelui George Bush, vizind reafirmarea interesului strategic al SUA pentru Romania si Marea Neagra. Ambasadorul a tinut sa multumeasca pentru contributia substantiala a Romaniei contra terorismului si promovarea agendei privind libertatea, o prioritate a administratiei americane.

De azi avem baze americane

Secretarul de stat american, Condoleezza Rice, si ministrul roman al Afacerilor Externe, Mihai Razvan Ungureanu, semneaza astazi "Acordul de acces" privind amplasarea facilitatilor militare americane in Romania. Ungureanu a dat asigurari ca facilitatile nu vor putea fi folosite pentru operatiuni ale CIA. In "Acord" se specifica principiul respectarii depline a suveranitatii fiecarei parti, a scopurilor Cartei Natiunilor Unite si a obligatiilor asumate de parti prin alte acorduri internationale. Vor fi indeplinite deci conditiile impuse de acquis-ul UE si de acordurile cu Consiliul Europei. Referitor la locatia unde vor fi amplasate facilitatile, presedintele Traian Basescu a indicat, inca din luna octombrie, ca posibile locatii "zona Babadag, Constanta si Fetesti".

Citeste si:

"Nu exista nici o dovada a vreunei activitati ilegale a CIA"

Michael Radu este copresedinte al Centrului pentru Antiterorism si Securitate Nationala in cadrul Institutului de Politica Externa din Philadelphia.

Scandalul inchisorilor ia amploare in ciuda dezmintirilor est-europenilor. Ce-l intretine?

Acest pseudo-scandal este doar cel mai recent dintr-o ofensiva pe termen lung a stingii, de ambele parti ale Atlanticului. Nu exista nici o dovada a vreunei activitati ilegale din partea CIA - numai daca nu cumva stinga considera "ilegala" orice forma de cooperare in contraterorism cu europenii. Zborurile CIA spre Mallorca, Polonia sau Rascracaratii din Vale nu sint ilegale, nici nu ar trebui anuntate pe prima pagina a ziarelor, nici nu au nevoie de permisiunea autoproclamatelor grupuri pentru "drepturile omului". Din moment ce serviciile de informatii sint arma principala impotriva terorismului - mai mult decit armata - a interveni in activitatea lor este echivalentul dezarmarii unilaterale. S-ar putea face analogia cu anti-comunistii din era Razboiului Rece.

E o motivatie "Europa vs SUA" sau o problema a CIA?

Aici exista zvonuri puternice ca elemente din CIA incearca sa saboteze politica externa a presedintelui, iar acest lucru este posibil. Instrumentul principal il constituie "scurgerile" de informatii. Apoi, "comunitatea drepturilor omului", care este ostila oricarei forme serioase de contraterorism si refuza chiar sa foloseasca termenul de "terorism", cum ar fi Amnesty International.

De ce par tintite in special Romania si Polonia?

Exista o fractura politica si culturala intre "vechea Europa", care vede deseori SUA ca fiind parte a problemei, si europenii din Centru si Est, care au amintiri mai vii si mai multe ingrijorari privitoare la securitate, ei vazind America drept un garant al securitatii lor. Daca Rusia devine din nou mai agresiva, Bucurestiul si Varsovia nu se asteapta sa fie aparate de Belgia.

SUA spun ca nu folosesc tortura, dar nu dezmint categoric "inchisorile secrete"…

Este clar ca lideri teroristi sint tinuti in afara teritoriului SUA - si nu e nimic ilegal aici, mai ales daca acest lucru este facut cu acordul guvernelor respective. Raspunsul la aceasta acuzatie, in mintea mea, este simplu: si ce daca? In ceea ce priveste tortura, asta este, in primul rind, o problema de definitie: Amnesty si ceilalti vorbesc despre "pedepse degradante" ca o forma de tortura. Asta inseamna ca teroristii islamisti de la Guantanamo sau Bagram nu ar trebui sa fie interogati de femei sau paziti cu ciini, pentru ca este impotriva "onoarei" lor islamice. De cind decid criminalii conditiile in care sint tinuti in detentie?

Istoria unui scandal cu "dovezi indirecte"

_ 2 noiembrie - "Washington Post" publica articolul despre inchisorile secrete

ale CIA in "citeva democratii est-europene" pe care nu le numeste, la cererea surselor din CIA

_ 4 noiembrie - Human Rights Watch sustine ca Romania si Polonia ar fi tarile incriminate, aducind ca argument doua zboruri CIA din 2003 si 2004 pe ruta Afganistan Polonia-Romania

_ 4 noiembrie - Comisia Europeana anunta ca va face "verificari tehnice"; autoritatile romane neaga ca ar exista astfel de centre de detentie

_ 7 noiembrie - Consiliul Europei il insarcineaza pe elvetianul Dick Marty, radical liberal, sa conduca o ancheta

_ 15 noiembrie - Comisarul Frattini spune ca nu are autoritatea de a investiga existenta presupuselor inchisori secrete

_ 15-18 noiembrie - Spania, Portugalia, Olanda, Danemarca, Norvegia, Islanda raporteaza escale ale unor presupuse zboruri CIA si cer explicatii SUA

_ 18 noiembrie - Basescu: "Sintem la dispozitia oricarei institutii, care sa verifice existenta bazelor CIA in Romania"

_ 24 noiembrie - Dick Marty la Bucuresti - nu pune la indoiala dezmintirile autoritatilor romane, dar avertizeaza ca serviciile secrete "nu spun niciodata adevarul"

_ 28 noiembrie - Frattini ameninta cu retragerea dreptului de vot in Consiliul European statelor care adapostesc inchisori secrete in care se practica tortura

_ 30 noiembrie - Frattini spune ca acuzatiile nu pot avea consecinte "daca nu exista nici o dovada"

_ 1 decembrie - HRW republica o lista cu 26 de persoane, despre care se crede ca sint in centre secrete CIA

_ 1 decembrie - Mark Garlasco de la HRW sustine ca detine "dovezi indirecte, dar foarte puternice" impotriva Romaniei si Poloniei

_ 2 decembrie - premierul Poloniei dezminte categoric existenta inchisorilor secrete pe teritoriul Poloniei

_ 4 decembrie - John Sifton declara ca "avem citeva dovezi, desi nu definitive" si ca e "posibil ca guvernul american sa fi detinut prizonieri la baza de linga Constanta fara ca guvernul roman sa fi stiut".

_ 4 decembrie - Mihai Razvan Ungureanu se declara "agasat" si spune ca va cere socoteala HRW pentru prejudiciul de imagine.