Dupa mai multi ani de tergiversari, de cateva saptamani au fost demarate lucrarile la noul sediu al Teatrului Excelsior. Directorul teatrului, Ion Dacian, lupta de mai multi ani pentru construirea unui teatru particular destinat exclusiv copiilor si tinerilor, proiectul fiind demarat de artist inca din 1990.
In mod logic, firmele implicate in construirea noii cladiri au fost nevoite ca mai intai sa demoleze vechiului sediu al teatrului. Practic, zona, in care se afla mai multe institutii ale statului, printre care si Ministerul Sanatatii, si companii private, a fost impanzita de o multime de utilaje, iar zgomotul si praful sunt si ele de nestavilit. Potrivit Primariei Capitalei, compania care se ocupa de demolarea vechiului sediu - SC Apolodor Comimpex SRL - detine toate autorizatiile necesare pentru acest lucru, "tocmai pentru ca este vorba de un parteneriat" intre municipalitate si o companie particulara.

Cu toate aceste aprobari, orice pieton poate ajunge cu usurinta in mijlocul santierului, pentru ca perimetrul acestuia nu este delimitat decat de o subreda banda alb-rosie, neinscriptionata. Iar despre grija cu care lucreaza constructorii se poate documenta oricine, nu neaparat amestecandu-se printre muncitori - desi aventura e, cum spuneam - posibila, ci doar privind un pic la fatadele constructiilor din zona, care au avut serios de suferit de pe urma zelului cu care s-au facut daramaturile.
Iar daca lucrarile au intr-adevar toate autorizatiile la zi, credem ca ar fi util ca domnii de la Primaria sectorului 1, sau de la cea Generala, sa faca o vizita la fata locului si sa vada cum se circula in zona si cum masinile aproape ca intra peste santier.

N-am vrea sa se inteleaga ca ne punem in calea progresului, dar, avand in vedere spatiul in care se desfasoara aceste activitati, in plin centrul Bucurestiului, la nici doi pasi de fostul sediu al Senatului Romaniei, consideram ca firmele implicate in acest demers ar fi trebuit sa se organizeze mai bine si sa aiba in vedere zona in ansamblu si nu numai cele cateva sute de metri patrati pe care va fi ridicata cladirea teatrului.

Proiect cu bataie lunga

Citeste si:

Imediat dupa 1989, Ion Dacian si-a propus sa infiinteze primul teatru particular pentru copii si tineret chiar pe locul unde functiona Teatrul Excelsior, iar autoritatile de la vremea respectiva au sustinut ideea. In momentul in care a primit "repartitia", sala respectiva era un fel de depozit al Academiei, unde se depozita maculatura. A primit 90 de milioane de lei de la ministrul Culturii de la vremea respectiva, Andrei Plesu, pentru amenajarea salii, dar proiectul a tergiversat, iar banii si-au pierdut valoarea si peste putin timp cu suma respectiva nu a mai putut decat sa refaca fatada cladirii. Pentru amenajarea unei sali normale pentru un teatru, autoritatile i-au recomandat lui Ion Dacian sa gaseasca un sponsor care sa sustina demersul din punct de vedere financiar.

Dupa alti cativa ani, Dacian a gasit un om de afaceri israelian dispus sa sponsorizeze proiectul. Au intocmit contractul si toate formele legale, dar intre timp urmatorul ministru al Culturii, Ion Caramitru, a trecut teatrele bucurestene in subordinea primariilor, iar directorul Excelsior a fost nevoit sa ceara si aprobarea Consiliului General al Municipiului Bucuresti. Desi a obtinut-o, proiectul tot nu a inceput, pentru ca ori se schimba primarul, ori se pierdea dosarul sau pe zi ce trecea mai era necesara o adeverinta. Proiectul construirii teatrului Excelsior a fost aprobat de mai multi primari de diverse culori politice, incepand cu Viorel Lis si terminand cu Adriean Videanu.

Abia anul acesta, dupa ce au fost clarificate toate necunoscutele din documentatia inaintata de Ion Dacian, Videanu a aprobat demararea investitiei, in cadrul unui parteneriat public-privat.