In anul 2000, regina Danemarcei a aflat de izvorul de sub manastire, a vazut casele girbovite de suta de ani si a intrebat-o pe maica stareta de ce nu acceseaza un fond european. Cind maica stareta a convins Consiliul Local Agapia sa i se alature, proiectul a prins viata: 4,8 milioane de euro, din care aproape trei sferturi sint fonduri nerambursabile Phare. In casutele maicilor, constructorii inlocuiesc temeliile de lemn putrezit, monteaza altele, cu protectie la foc, trag alimentarea cu gaz, dintr-o portiune de cerdac fac si cite o baie, iar dintr-un colt de camera incropesc o bucatarioara. Faima acestui pilon al ortodoxiei romanesti se consolideaza in ton cu vremea globalizarii: cu ideea de la regina daneza, cu bani de la Bruxelles, cu antreprenor grec si cu dulgheri din neam de razesi.

Ideea a aparut in anul 2000, in timpul vizitei la Manastirea Agapia a reginei Danemarcei. Maica stareta, Olimpiada Chiriac, a povestit inaltei fete despre istoria manastirii, i-a aratat picturile maestrului Grigorescu, a pomenit si de valoarea extrareligioasa a locului, conturata inca de pe vremea junimistilor, de cind se retrageau aici Vlahuta, Eminescu, Hasdeu cu fiica sa Iulia, Caragiale si altii.

Dar frumusetea moale a locului pierdea vizibil in lupta cu timpul: casutele dimprejurul manastirii, construite, primele, la sfirsitul secolului al XIX-lea, abia se mai tineau pe temeliile lor de lemn putrezit, iar de sub chiar biserica manastirii un piriu incepuse sa fisureze edificiul. Regina o singura mirare a avut: "De ce nu faceti un proiect, ca Uniunea Europeana finanteaza refacerea lucrarilor de patrimoniu!?" si, de atunci, au prins a se misca lucrurile din amorteala lor romaneasca. La inceput mai incet, abia prin mintile citorva, apoi, cind maica stareta a convins Consiliul Local Agapia sa i se alature, a aparut proiectul.

Drumul de la hirtii la bani

Au mai trecut doi ani si, abia in 2002, o firma de consultanta din Iasi a intocmit in numele Consiliului Local Agapia si al Manastirii Agapia un proiect pe care l-a depus la Agentia de Dezvoltare Regionala Neamt. Dosarul prevedea ca lucrarile sa fie finantate din trei surse: 11,11% urma sa plateasca Primaria Agapia, 22,22% revenea ca plata Agentiei de Dezvoltare Regionala, iar restul de 66,66% urma sa fie platit din fonduri nerambursabile Phare. A urmat o licitatie pentru intocmirea studiilor de fezabilitate. Primul trebuia sa plateasca beneficiarul, dar bugetul de numai 3 miliarde de lei al comunei nu a permis un asemenea efort.

Primarul Vasiel Cucos ne-a marturisit ca in aprilie, anul asta, cind au inceput lucrarile, a avut in fata o cumpana: "Trebuia sa platim partea noastra, dar n-am avut banii, proiectul era sa cada si-am facut ce nu am mai facut niciodata: am luat un imprumut de 8,5 miliarde de lei vechi de la o banca, cit ar fi sa platim din partea noastra pe anul asta. La anul trebuie sa platim inca pe atit. Si-i tare greu cu dobinzile astea."

Daca ideea de inceput viza doar refacerea casutelor maicilor, proiectul pus in practica de asta-primavara priveste si lucrari de infrastructura. Reabilitarea pe orizontala a zonei din jurul manastirii (parcare, pavele, canale de drenaj pentru apa de ploaie), statie de epurare a apei, alimentarea cu apa a restului satului Agapia si a satului Sacalusesti, dar si un centru de informare turistica. Cel putin zece locuri de munca, mii de noi turisti si alte citeva zeci de pensiuni agroturistice spera primarul sa-i aduca indrazneala de-a lua din banca un imprumut de trei ori mai mare decit bugetul local.

Chilii pentru secolul 21

Pentru refacerea celor 117 casute de maici au fost alocate 1,3 milioane de euro. Lucreaza la ele 45 de oameni, iar alti 20 muncesc la infrastructura. Totul ar trebui sa dureze 18 luni, plus cel mult trei, stipulate prin contract. Firma unui grec a cistigat licitatia internationala. Muncitorii lucreaza la un prim lot de 25 de case, maicutele din ele au fost ingramadite in restul, iar cind primele 25 vor fi gata, alte maicute mutate, alt front de lucru. Constructorii inlocuiesc temeliile de lemn putrezit, monteaza altele rezistente, cu protectie la foc, trag alimentarea cu gaz, dintr-o portiune de cerdac fac si cite o baie, iar dintr-un colt de camera incropesc o bucatarioara.

Citeste si:

Primarul nu crede ca vor ajunge banii, zice ca, atunci cind a testat gradul de uzura a caselor, constructorul a estimat ca trebuie sa intervina in proportie de 25%. "Acum, cind se darima peretii, au descoperit ca uzura depaseste chiar si 80%. Dar o scoatem noi cumva la capat". Asa se consolideaza faima Agapiei, de care se molipseste si sora sa de mai la deal, Varatecul, fiecare adapostind in jur de 500 de maicute, doua batalioane ale ortodoxiei: cu ideea de la o regina daneza, cu bani de la Bruxelles, cu antreprenor grec si cu dulgheri din neam de razesi.

Cum ajungem de la o idee la bani

Ideea trebuie concretizata intr-o schita de proiect. In functie de specificul proiectului, schita poate fi de citeva pagini sau poate insemna realizarea unor studii de fezabilitate. In cazul fondurilor de la Uniunea Europeana, exista trei instrumente de finantare - Phare, Ispa, Sapard.

Proiectul trebuie sa corespunda strategiei de dezvoltare regionala din zona, pe care o puteti gasi la Agentiile pentru Dezvoltare Regionala (ADR).

Trebuie respectat Ghidul Solicitantului, publicat pentru fiecare schema de finantare in parte. Pe site-ul www.dru.mie.ro veti gasi informatii despre cum trebuie scrisa o cerere de finantare pentru proiecte de dezvoltare a resurselor umane. Sfaturile despre elaborarea unui proiect sint valabile, in mare, si pentru alte scheme de finantare. Documentatia trebuie depusa in termen de 60 de zile de la data lansarii licitatiei. Dupa depunere, urmeaza evaluarea propunerilor si anuntarea cistigatorilor. Dureaza citeva luni pina la aflarea rezultatelor.

Greseli fatale

• Sa scrii ca poti sa faci mai mult decit esti capabil. In cazul in care primesti finantare, vei fi obligat prin contract sa faci tot ce scrie acolo.

• Sa pornesti de la buget, si nu de la activitati. Nu cereti suma maxima care poate fi acordata in ideea ca doar bani sa ai, ca activitati gasesti fara probleme.

• Sa planuiesti sa ciupesti din bani pentru alte scopuri. Nu te gindi ca o sa iti faci o vila cu fondurile nerambursabile. Proiectul va fi monitorizat atent. Nerespectarea clauzelor contractuale (de exemplu, cheltuirea banilor pe activitati neprevazute in contract) duce la rezilierea contractului, la neefectuarea restului platii si chiar la solicitarea de returnare a fondurilor acordate.