"Revolutia trandafirilor" din Georgia a implinit doi ani. La festivitatile organizate cu acest prilej au fost prezenti presedintii Romaniei, Ucrainei si Estoniei, Traian Basescu, Viktor Iuscenko si Arnold Riutel. Cei trei, precum si gazda "petrecerii", Mihail Saakasvili, se vor reintalni la Kiev, unde Iuscenko a convocat, la 2 decembrie, o mare adunare de sefi de stat si de guvern.

A fost frumos ieri la Tbilisi. In orice caz, asa transmit agentiile internationale de presa. Principalele artere ale orasului au fost pavoazate cu steagul georgian, cu panouri mobilizatoare, in Piata centrala a capitalei s-a montat un ecran urias. Pentru ca toata lumea sa asiste la bucuria mai-marilor tarii, care ar fi trebuit sa fie bucuria tuturor. In ce-i priveste pe cei mici, sentimentul de optimism si incredere in viitorul luminos promis de Saakasvili la preluarea puterii, in ianuarie 2004, s-a cam scorojit sub bataia picaturilor nemiloase ale nevoilor de zi cu zi.

"Unda de revolutii"

Dar ce conteaza, ei intre ei, gazde si oaspeti, s-au intrecut in laude. Prezent la manifestatii, senatorul american John McCain a evidentiat dintre meritele deosebite ale "revolutiei trandafirilor" acea "unda de revolutii" ridicata de Georgia in alte state din Caucazul de nord. Distinsul reprezentant al adminsitratiei de peste Ocean a salutat determinarea autoritatilor de la Tbilisi de a-si rezolva singure problemele interne, precum si fermitatea afisata in privinta prezentei militare a Rusiei pe teritoriul Georgiei. Pe acest fundal, presedintele Iuscenko s-a grabit sa-i ofere prietenului sau Saakasvili sprijin in solutionarea problemelor in suspans - este vorba de readucerea sub controlul celor de la Tbilisi a Abhaziei separatiste.

La baza statuii

Momentul culminant al ceremoniilor l-a constituit semnarea de catre cei patru sefi de stat a unui Memorandum al libertatii, document adresat "generatiilor viitoare". Introdus intr-un dispozitiv special, textul a fost asezat in fundatia a ceea ce va fi Statuia libertatii. Nimeni nu a precizat cum vor intra destinatarii in posesia documentului, care se doreste a fi, potrivit unor surse de la Tbilisi, un fel de indrumar, un pachet de povete si indemnuri, fara a distruge monumentul. Odata indeplinit si acest punct al ordinii de zi, s-a trecut la lucruri mai concrete. Adica la intrevederi bilaterale, liderul de la Cotroceni avand programate doua - cu Iuscenko si Riutel.

Baze americane

Fara indoiala, din orar nu puteau lipsi conferintele de presa. Adresandu-se, astfel, ziaristilor, presedintele Traian Basescu a propus internationalizarea regiunii Marii Negre, un demers necesar, potrivit sefului statului roman pentru a "rezolva problemele generate de conflictele latente, pentru a eficientiza lupta noastra a tuturor impotriva traficului ilegal de narcotice si a comertului interzis cu arme". In context, el s-a pronuntat categoric impotriva "extinderii conflictelor locale si regionale. Trebuie sa prevenin acest lucru", a spus Basescu, pentru a anunta imediat ca Romania intentioneaza sa permita deschiderea pe teritoriul ei a unor baze militare americane.

Plan de pace

Ducand, oarecum, mai departe firul ideii privind modalitatea de reglementare a diferitelor conflicte, liderul ucrainean a estimat, la randul lui, ca "inainte de identificarea unei formule de solutionare, trebuie sa intelegem ca aceste conflicte sunt dificile si complexe". Pe acest fundal, Iuscenko a amintit ca tara lui a initiat un plan de normalizare a situatiei din stanga Nistrului, proiect aprobat de parlamentul Republicii Moldova si de regimul separatist de la Tiraspol. Dar, a pus punctul pe "i" liderul de la Kiev, "fara o implicare profunda si responsabila a comunitatii internationale, in persoana Statelor Unite si a Uniunii Europene, rezolvarea acestor conflicte este imposibila".


Despre autor:

Sursa: Curentul.ro


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.