Actul este atat de lapidar si de infantil, incat la originea unei asemenea facaturi juridice nu pot sta decat doua variante: ori juristii care l-au conceput sunt retardati ori e valabila varianta inversa, ca omisiunile si confuziile din acesta sunt o manevra abila pentru a lasa loc de interpretari la discretie, in orice situatie .

Deja toata lumea stie cine sunt protagonistii acestui contract: Dorin Cocos, sotul Elenei Udrea, fosta sefa a Cancelariei prezidentiale, si Consiliul Local al Municipiului Bucuresti. Ulterior, Cocos si-a cesionat actiunile pentru a asigura compatibilitatea sotiei sale, insa Dalli a ramas tot in ograda sa.
Ca si in contractul nr. 20 din 20.06.1995, in cele ce urmeaza CLMB se va numi "Orasul", iar SC Dalli - "Agentul". Istoria acestui contract a inceput de la o licitatie publica, organizata pe 2.05.1995. Aceasta a reprezentat un subiect controversat in presa vremii, dar pana la urma a fost abandonat, ramanand fara urmari, deoarece autoritatile nu au luat nici o masura. Ca orice actiune formala, licitatia a fost ignorata inclusiv de partile contractului, intrucat la ora actuala obiectul acesteia nu mai seamana cu ce s-a licitat. Chiar si referirile la caietul de sarcini, in baza caruia s-a licitat, au fost eliminate din contract la primul act aditional.

Obiectul contractului il constituie "arterele", nu parcarile

Obiectul initial al contractului consta in "exploatarea spatiilor de parcare cu plata prezentate in Anexa 1 din Contract, denumite in cele ce urmeaza bunuri, asa cum sunt descrise in Caietul de sarcini din Anexa 2 la contract si definite la art. 5".
Zece luni mai tarziu, obiectul acestui contract a devenit la fel de eliptic ca si restul clauzelor. Printr-un act aditional, partile au creat cadrul juridic necesar manevrelor ulterioare, eliminand referirile la caietul de sarcini care descria parcarile. Obiectul contractului a devenit mult mai generos: "exploatarea tuturor spatiilor de parcare situate in perimetrul definit la art. 5, denumite in continuare bunuri". Deci nu se mai face referire la caietul de sarcini in care erau descrise parcarile concesionate, asa cum se prevedea in contractul initial. Pe de alta parte, acest articol 5 nu contine o descriere, ci o enumerare lapidara a arterelor pe care se afla parcarile, fara sa se stabileasca exact locul acestora.

Mai precis, la art. 5, intitulat "Descrierea Bunurilor", acestea sunt "descrise" la modul urmator: "Bunurile cuprinse in perimetrul definit de arterele: bd. Dacia, P-ta Galati, str. Paleologu, str. Mircea Voda, bd. Marasesti, P-ta Libertatii, str. Mitropolit Nifon, P-ta Gh. Cosbuc, Bd Libertatii, pod Izvor, str. Schitu Magureanu, str. Popa Tatu, str. Stefan Furtuna, bd. Dacia, P-ta Romana". Intrucat referirile la caietul de sarcini, care stabilea mai precis obiectul contractului, au fost eliminate, si tinand cont de faptul ca, in timp, prin acte aditionale, s-au mai adaugat artere fara nici o licitatie, se poate trage concluzia ca Agentul a ajuns deja si in curtea Consiliului Concurentei.
Intrebat ce baza legala a avut pentru extinderea spatiilor de parcare si daca a mai participat la vreo licitatie pentru spatiile care au fost adaugate ulterior prin actele aditionale, Radu Jianu, administratorul Dalli, ne-a spus ca nu era nevoie de vreo licitatie in plus pentru ca dispozitiile contractuale i-ar da acest drept. El a citat dispozitiile finale ale contractului care spun ca se poate modifica orice in contract, cu exceptia Procentului de 55,5% datorat primariei si a conditiilor minime de amenajare. Si, culmea, el sustine ca obiectul contractului nu il reprezinta parcarile, ci procentul de 55,5%. Insa obiectul contractului e altceva decat pretul contractului. Acesta este stabilit de licitatie, nu de parti, asa ca nici o clauza ulterioara nu poate modifica acest lucru.

Sanctiunile pentru neexecutarea obligatiilor contractuale sunt ca bacsisul: cat vrea clientul
Contractul este atat de eliptic cand e vorba de bani, incat nu se intelege nici cati, nici cand trebuie platiti. Tot ce se spune este ca pentru neexecutarea obligatiilor se aplica "sanctiuni banesti". Aceste sanctiuni sunt insa ca bacsisul: cat considera clientul.

Sa luam un mic exemplu, insa privitor la o clauza extrem de importanta, la care orice persoana care incheie un contract este foarte atenta: dispozitiile privitoare la "sanctiuni banesti", prevazute la art. 28 din contract. Potrivit acestora, "daca din vina Agentului, prin neindeplinirea obligatiilor impuse in prezentul contract, se aduc daune unor terti, Agentul va fi supus la penalitati". Sa presupunem ca se intampla acest lucru, nici un judecator nu va sti vreodata cat va trebui sa plateasca Dalli. Simpla referire la penalitati, fara a stabili un cuantum sau un mod de determinare a acestora nu spune nimic. Pe de alta parte, e greu de inteles de ce trebuie sa plateasca aceste penalitati primariei, si nu tertului vatamat, deoarece clauza se refera la prejudiciile aduse tertului.

Mai departe, aliniatul 2 al art. 28 stipuleaza ca "Sanctiunile banesti se vor aplica in cazul in care se constata ca dispozitiile prevazute la art. 10 (intretinere si reparatii - n.r.) relativ la lucrarile de intretinere nu sunt indeplinite". Lasa ca Agentul mai are de indeplinit si obligatiile prevazute la art. 9 (lucrari aferente primei instalari a extinderilor) si 11 (lucrari de imbunatatire si modificari), care raman nesanctionate in caz de neexecutare, dar se pune din nou intrebarea: care "sanctiuni banesti", ce sunt acelea, cum le calculam?

Citeste si:

La aliniatul 3 al articolului 28, textul spune ca "penalitatile pentru neindeplinirea obligatiilor asumate de Agent sau pentru executarea necorespunzatoare a acestor obligatii sunt de 1% pentru fiecare zi de intarziere si de 2% pe perioada ce depaseste 30 de zile". Dar atata vreme cat contractul nu prevede un grafic, cu termene exacte, cine stie de cand curg termenele acestea?! Dupa cum oricine poate observa, obligatiile contractuale nu si le-a indeplinit nici pana acum.

Conditiile financiare, in ceata

In ceea ce priveste sumele cuvenite Orasului, nimeni nu va intelege vreodata din contract cat datoreaza Agentul. Conform art. 18, "din totalul incasarilor (conform tarifelor stabilite de CLMB) realizate din exploatarea bunurilor, Orasul va incasa 55,5%, dar nu mai putin de 55,5% din suma realizata unui coeficient minim de utilizare a bunurilor de 50% in perioada aprilie-octombrie si 30% in perioada noiembrie-martie in primul an al contractului, de 60% si respectiv 40% al doilea an si de 70% si respectiv 50% in urmatorii ani". Prin urmare, nu prea se stie daca procentul se calculeaza la incasarile nete sau la incasarile brute. Abia de anul trecut platile catre Oras se fac cu TVA. Potrivit actului aditional nr. 7/2004, din 1.03.2004, s-a adaugat clauza urmatoare: "Pentru toate obligatiile de plata ale SC Dalli Exim SRL catre municipalitate, conform clauzelor contractuale, se adauga cota de taxa pe valoare adaugata potrivit reglementarilor in vigoare".

Obligatiile Agentului

In ceea ce priveste executarea obligatiilor contractuale, desi acestea nu presupuneau cine stie ce investitii din partea Agentului, oricine poate sa-si dea seama ca nu au fost respectate. Prin contract, Agentul este responsabil de buna gestionare tehnica si financiara a bunurilor si sa asigure cadrul exploatarii: instalarea aparatelor de distributie a tichetelor furnizate de Agent; asigurarea punerii in circulatie la dispozitia utilizatorilor Bunurilor a cartelelor magnetice si tichetelor de unica folosinta; amenajarea spatiilor de parcare, semnalizarea orizontala si verticala; intretinerea aparaturii si a semnalizarii; repunerea in functiune sau reinstalarea de noi aparate; furnitura de aparate si servicii pentru bunurile amenajate ulterior in zona centrala; monitorizarea si supravegherea video a fluxurilor de circulatie in zona parcajelor mari din zonele aglomerate etc.

E destul de ambiguu si cu ce bani trebuie facute toate acestea, pentru ca din contract (art. 10) reiese ca numai lucrarile de intretinere si reparatii se vor face pe spezele proprii ale Agentului. Despre investitiile in modernizare nu se face nici o precizare. Se mai specifica doar ca "Solicitarile diferitilor agenti economici privind modificarea amplasamentelor aparaturii de distributie a tichetelor se fac pe cheltuiala solicitantului, cu avizul Orasului, si sunt platite Agentului".

Prin ultimul act aditional, semnat pe 2.02.2005, contractul se prelungeste pana pe 5 septembrie 2010 si, potrivit clauzelor, poate fi prelungit din nou si dupa aceasta data. Dupa cum isi executa Agentul obligatiile contractuale, putem sa ne imaginam cum vom parca si in deceniul care urmeaza. Si daca asa arata toate contractele incheiate de edili, atunci n-avem nici o sansa sa le vedem vreodata executate.