Capacitatea Romaniei de a absorbi fondurile europene va face diferenta, in perioada 2007-2009, dintre contributor si beneficiar: fie vom plati noi ca sa intram in UE, fie ne va plati UE ca sa ne primeasca.

Cu 14 luni Inainte de aderarea la blocul celor 25, economistii spun ca Romania trebuie sa-si puna problema in ce masura va fi capabila sa utilizeze, in doi ani, fonduri de 11 miliarde de euro. Suma este de patru ori mai mare fata de cele 3 miliarde de euro pe care Romania le primeste, in 2005-2007, prin cele trei fonduri: Phare, Ispa si Sapard.

Dupa momentul aderarii, vom plati la bugetul comunitar 2,5 miliarde de euro in perioada 2007-2009. Expertii firmei de consultanta si audit financiar PricewaterhouseCoopers (PwC) au declarat ieri ca, daca nu vor fi destule proiecte eligibile care sa acopere cel putin miliardele pe care le vom varsa in bugetul UE, atunci riscam sa devenim din potentiali beneficiari ai intergarii, contributori.

Cu ochii pe fonduri

Citeste si:

Seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Jonathan Scheele, a avertizat ca nu vom primi bani pe lene. "Daca nu aveti proiecte, nu vor veni fonduri, pentru ca banii vor fi cheltuiti doar daca sint proiecte eligibile", a spus Scheele. Presedintele Traian Basescu a declarat ca, in lipsa unei legi a achizitiilor publice care sa corespunda standardelor europene, Romania nu va beneficia de fonduri structurale. La rindul sau, premierul Calin Popescu Tariceanu a spus ca va monitoriza personal imbunatatirea capacitatii de absorbtie a acestor fonduri. Gusztav Bienerth, partener al PwC, a afirmat ca Irlanda foloseste 98% dintre fondurile primite de la Comunitatea Europeana, in timp ce Grecia depaseste cu putin 50%.

Ce se va schimba in fiscalitate

Daniel Anghel, tax senior manager al PwC, a afirmat ca aderarea va avea cel mai mare impact fiscal asupra taxelor si impozitelor indirecte. Printre principalele cauze se numara inlaturarea granitelor vamale si aplicarea reglementarilor comunitare in domeniu, noi obligatii administrative si de raportare, precum si alte obligatii de inregistrare. Mai mult, nu vor mai exista termenii import si export, ci achizitii si livrari intracomunitare. In ceea ce priveste mediul de afaceri, cele mai mari modificari vor trebui facute in imbunatatirea sistemelor IT, trainingul personalului si pregatirea companiilor pentru a deveni competitive si a rezista pe o piata care are 450 de milioane de consumatori. Potrivit unui sondaj IMAS privind gradul de pregatire pentru aderarea la UE, 36% dintre institutiile chestionate si 49% dintre companii nu au inceput inca pregatirile de implementare a directivelor europene. Sondajul a fost realizat in perioada 15 septembrie - 15 octombrie, pe un esantion de 61 de institutii si 446 de companii.