Acestia au castigat un proces la Inalta Curte privind un imobil revendicat, sentinta fiind pronuntata dupa ce Macovei a ajuns in fruntea Ministerului Justitiei * Anterior, doua instante inferioare dadusera castig de cauza reclamantului * La Curtea Suprema, dosarul a fost transferat de la un complet la altul, fara nici o justificare, desi repartizarea trebuia sa se faca aleatoriu

In continuare, se pare ca Justitia in Romania se aplica aleatoriu, de la caz la caz. In functie de calitatea persoanelor parte in proces, de gradul de rudenie al acestora cu diversi oameni importanti. Un astfel de exemplu l-ar putea constitui procesul prin care parintii ministrului Justitiei au castigat la Curtea Suprema un imobil dupa ce Monica Macovei a ajuns la conducerea Justitiei. Anterior, doua instante, Tribunalul Bucuresti si Curtea de Apel dadusera castig de cauza reclamantului si nu parintilor demnitarului. Intamplator, atunci, aceasta nu se afla in fruntea Ministerului Justitiei (MJ).

Actiunea CSM

Consiliul Superior al Magistraturii a decis recent declansarea cercetarii prealabile disciplinare a persoanelor implicate in distribuirea dosarului privind atribuirea unei locuinte parintilor ministrului Justitiei, Monica Macovei. Masura a fost luata, dupa ce presa a relatat pe larg detalii legate de acest caz. Astfel, s-a atras atentia asupra faptului ca parintii ministrului au castigat la Inalta Curte de Casatie si Justitie o locuinta nationalizata, revendicata de o alta persoana. De asemenea, s-a vorbit si despre faptul ca, initial, cazul a fost distribuit unui complet de judecata, pentru ca apoi sa fie dat altui complet. Acest lucru contravine flagrant practicii din domeniu. Interesant este si faptul ca insusi ministrul Justitiei a cerut in mod categoric ca dosarele sa fie distribuite in mod aleatoriu, iar in cazul casei parintilor sai lucrurile au stat exact invers. Verificarile inspectorilor ii vizeaza pe judecatorii Danut Cornoiu, seful Sectiei comerciale a instantei supreme, si Luana Stancu, presedinta completului care a solutionat cauza. Dan Lupascu, presedintele CSM, a declarat ca nu are cunostinta ca Luana Stancu sa fi fost mutata de la o sectie la alta, dar ca stie ca acest magistrat a facut parte din Sectia comerciala a instantei supreme.

Distribuirea aleatorie a dosarelor

Principala neregula a acestui caz a fost transferarea dosarului de la Completul 1 la Completul 2, fara instiintarea judecatorilor care aveau initial cauza, precum si fara a exista o cerere in acest sens, avand in vedere ca legea nu prevede transferarea cauzelor de la un complet la altul. Singura varianta ar fi fost recuzarea, care nu s-a aplicat in acest caz. Transferarea dosarului de la un complet la altul fara nici o motivare este cu atat mai grava cu cat potrivit Strategiei de reforma a sistemului judiciar 2005-2007, distribuirea dosarelor se face aleatoriu si nu dirijat, iar continuitatea completului de judecata trebuie pastrata. Astfel, conform Strategiei de reforma a sistemului judiciar 2005-2007, prin distribuirea aleatorie a dosarelor a fost eliminata posibilitatea repartizarii dirijate a cauzelor, aceasta reprezentand totodata si un factor de prevenire a coruptiei in sistem. Atat distribuirea aleatorie, cat si principiul continuitatii sunt strans legate de asigurarea independentei interne si de eliminarea unui potential instrument de ingerinta in actul de justitie. Numai ca, in cazul imobilului parintilor ministrului Justitiei, strategia de reforma a sistemului judiciar si distribuirea aleatorie a dosarelor a fost complet ignorata. Exact ceea ce sustine Macovei si cerea Uniunea Europeana nu s-a aplicat in acest caz.

Proces castigat dupa ce fiica a ajuns ministru

In 30 septembrie, un complet de judecata al Instantei Supreme a "rasturnat" deciziile anterioare date in acest caz de Tribunalul Bucuresti si Curtea de Apel Bucuresti, schimband sentinta in favoarea parintilor Monicai Macovei. Inalta Curte de Casatie si Justitie a dat castig de cauza familiei ministrului Justitiei, Monica Macovei, si unei alte persoane, completul de trei judecatori - prezidat de Luana Stancu (magistrat specializat pe cauze comerciale-n.red) - recomandand mostenitorilor familiei fostului proprietar - Ana Maria Petrini - sa se adreseze CEDO pentru a obtine despagubiri. Chiar daca exista prevederi instituite tocmai pentru a se evita noi condamnari ale Romaniei de catre instanta europeana. Initial, instantele inferioare dadusera castig de cauza Anei Maria Petrini, mostenitorul familiei a carei casa nationalizata este situata in Intrarea Ioanid nr. 3, din Sectorul 2 al Capitalei. Instanta suprema a stabilit insa ca legea aplicabila in acest caz este cea privind reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatie de locuinta, trecute in proprietatea statului dupa 6 martie 1945 si care la 22 decembrie 1989 se aflau tot in proprietatea statului.

Articolul 2 al Legii 112 limiteaza restituirea in natura pentru fostii proprietari sau mostenitorii acestora numai la categoria acelora ce au calitatea de chiriasi in imobilele respective, sustine instanta suprema. Articolul 12 al Legii arata ca acei fosti proprietari care nu se regasesc in conditiile restrictive ale articolului 2 au posibilitatea de a cere despagubiri in conditiile legilor in vigoare. Termenul de a cere fie restituirea in natura, fie despagubiri este de sase luni de la intrarea in vigoare a legii, se arata in sentita Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Citeste si:

Cererea Anei Petrini

Reclamanta, Ana Petrini, a cerut Comisiei pentru aplicarea Legii 112 fie restituirea in natura a imobilului in litigiu, fie despagubiri, astfel ca aceasta comisie a inaintat dosarul Primariei Capitalei cu propunere de acordare a despagubirilor. Instanta Suprema a apreciat ca reclamanta, nefiind chiriasa in imobil, nu putea beneficia decat de despagubiri. Inalta Curte sustine ca imobilul era ocupat in baza a doua contracte de locatiune in vigoare, incheiate de Vasile Gherghescu, tatal Monicai Macovei, si Rodica Popa inca din 1972-1973, prelungite succesiv. Intentia de restituire in natura a imobilului s-a manifestat abia la data inregistrarii actiunii, 25 mai 2000, iar apoi la 6 noiembrie 2001, prin cererea depusa la Primaria Capitalei in baza Legii 10/2001 privind imobilele nationalizate, dispozitii neaplicabile insa acestei cauze, mai arata ICCJ.

Tribunalul da dreptate reclamantei

Instanta Tribunalului Bucuresti anulase contractele de vanzare-cumparare incheiate intre Primarie si fostii chiriasi, Gherghescu si Popa, apreciind ca au fost de rea-credinta cand au achizitionat apartamentele din imobilul nationalizat, intrucat fusesera notificati de proprietarul Ana Maria Petrini, care ii anuntasera ca aceasta locuinta este revendicata. Inalta Curte a apreciat insa ca Gherghescu si Popa au fost de buna-credinta in ambele forme, "anume activitate onesta, loiala si de totala incredere reciproca la incheierea actului juridic, precum si in forma credintei eronate si scuzabile, protejate ca atare si de legiuitor, echivaland cu un drept atunci cand exista convingerea ferma, chiar gresita fiind, ca se actioneaza in conformitate cu Legea 112/1995". Totodata, instanta suprema a aratat ca reclamanta Petrini a facut numai diligente pentru stabilirea situatiei juridice a imobilului, stabilindu-se - potrivit Legii 112 - ca este indreptatita numai la despagubiri si ca a promovat actiunea abia in 2000. Astfel, instanta suprema a admis recursul declarat de Gherghescu si Popa.

Expediata la CEDO

In aprilie 2004, Agentul Guvernamental si Curtea de Apel Bucuresti au semnat un protocol de cooperare pentru stabilirea unei baze permanente de colaborare intre cele doua institutii privind aplicarea Conventiei Europene a Drepturilor Omului, astfel incat sa fie prevenite alte condamnari ale Romaniei la CEDO. Cazul Anei Maria Petrini constituie o premiera a justitiei romane, in sensul ca este prima sentinta in care un reclamant este trimis de judecatorii romani la Curtea Europeana de la Strasbourg pentru a fi despagubit. Statul roman a platit, pana in acest moment, despagubiri de peste doua milioane de euro, in urma unor sentinte ale Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, privind nerestituirea proprietatilor confiscate de regimul comunist.

Replica ministrului

Ministrul Justitiei, Monica Macovei, a declarat referitor la acest caz ca nu a intervenit in acest proces. "Parintii mei au ajuns sa locuiasca in acest apartament, facand schimb de locuinta cu Ana Maria Petrini, in anul 1972. Ulterior, Ana Maria Petrini a cumparat apartamentul pe care l-a obtinut, prin schimb, de la parintii mei", a declarat Monica Macovei. Ministrul Justitiei a aratat, in context, ca parintii sai au incheiat un contract de vanzare-cumparare pentru apartamentul din strada Intrarea Ioanid, in anul 1996, aceasta decizie apartinandu-le exclusiv. In privinta recomandarii adresate Anei Maria Petrini de catre judecatori, in motivarea sentintei, de a se adresa Curtii Europene a Drepturilor Omului pentru a obtine despagubiri, Monica Macovei a explicat ca aceasta nu este o practica obisnuita, intrucat autoritatile nationale sunt primele chemate sa asigure respectarea drepturilor cetatenilor. De asemenea, ministrul Justitiei a mentionat ca nu stie de ce a fost mutat dosarul de la un complet la altul si ca daca inspectia Consiliului Superior al Magistraturii va constata ca a fost incalcata prevederea legala privind distributia aleatorie a cauzelor se vor lua masurile care se impun.