Ministrul rus a afirmat ca in zona separatista transnitreana sunt in misiune 500 de militari rusi membri ai "fortei de pace" si inca 1000 care asigura paza depozitelor de munitii ale fostei Armate a XIV-a ruse, cifre contradictorii cu alte rapoarte neoficiale. Rusia este deranjata de planurile Statelor Unite de a instala mai multe facilitati militare in Romania, la Gurile Dunarii si Marea Neagra, este o alta remarca importanta pe care seful diplomatiei ruse a lasat-o sa razbata in cadru public, printre foarte putinele declaratii oficiale. Secretarul de Stat al SUA, Condoleezza Rice, este asteptata luna viitoare la Bucuresti pentru a semna cu presedintele Traian Basescu acordul bilateral privind bazele mobile americane. In exclusivitate pentru ZIUA, Serghei Lavrov a raspuns, in tonul diplomatiei ruse, mai multor intrebari legate de problematicele relatii romano-ruse.

Trecutul este o realitate care apartine istoriei

Rusia este una din marile puteri ale lumii. In istoria noastra comuna, Rusia, in cautarea spatiului sau geopolitic vital, a traversat spatiul Romaniei de mai multe ori, lasand in urma rani care nu s-au vindecat nici pana acum. Cum ar fi Basarabia, Bucovina de Nord, Tinutul Herta, Insula Serpilor si chiar unele parti importante din Delta Dunarii. Regimul comunist impus, de asemenea, cu forta Armatei rusesti si romanii deportati in Gulaguri au adancit aceste rani si mai mult. Inaintarea Rusiei in Europa prin Romania l-a facut pe unul din marii nostri politicieni, Take Ionescu, sa ii numeasca pe rusi "dusmanii naturali" ai poporului roman. Ce considerati ca ar putea fi facut pentru inlaturarea aceste sentimente, deosebit de actuale pentru romani, in pofida declaratiilor de la nivel oficial?

Intrebarea dumneavoastra vorbeste despre cat de complicata a fost istoria relatiilor dintre tarile noastre in secolul XX, mai ales in perioada interbelica si in anii celui de-al doilea Razboi mondial. Cu toate acestea, consideram ca in prezent este important sa ne concentram atentia in primul rand la ceea ce se intampla astazi in relatiile noastre si cum vor arata ele maine. Este important sa ne dam seama unde ne aflam, sa ne straduim sa folosim toate posibilitatile pe care ni le ofera viata internationala extrem de dinamica si sa atingem orizonturi noi de colaborare. Asa cum remarca presedintele Vladimir Putin inca din anul 2003, in discutia avuta cu seful statului roman, nu trebuie sa lasam ca istoria sa ne traga de maneca inapoi. Presedintele Traian Basescu, la randul sau, a spus in timpul vizitei la Moscova in februarie, anul acesta, ca trecutul este o realitate care apartine istoriei.

Ministrul de Externe roman, Mihai Razvan Ungureanu, a apreciat, cu ocazia ultimei sale vizite la Moscova, ca nu exista probleme intre Romania si Federatia Rusa, ci numai "subiecte de discutie". Jurnalistii romani si rusi nu au fost de acord cu acest punct de vedere, mentionand Tezaurul romanesc, retinut de Moscova, drept una din probleme. In cazul in care istoricii care cerceteaza aceasta problema nu vor descoperi nimic, nu considerati ca Rusia ar trebui sa returneze Romaniei contravaloarea Tezaurului?

Predarea spre pastrarea Guvernului tarist, in perioada primului Razboi Mondial, a tezaurului national al Romaniei este un fapt istoric. Numai ca eu nu as incepe sa masor istoria cu un echivalent in bani. De altfel printre valorile transmise, dupa cum se stie, nu era numai aur, ci si documente, opere de arta, a caror valoare este greu de stabilit si care au fost restituite Romaniei in anii '30-'50 din secolul trecut. Haideti sa lasam timp specialistilor istorici sa lamureasca definitiv aceste probleme in cadrul comisiei de specialitate existenta.

Rusia dezvolta "planul Iuscenko"

Transnistria este deja considerata in regiune drept un al doilea Kaliningrad. Considerati ca formatul extins de negocieri se va dovedi folositor si cum vedeti viitorul acestei regiuni si al Republicii Moldova?

Nu vad nici un fel de motiv pentru a face o analogie intre Kaliningrad si Transnistria. Regiunea Kaliningrad, spre deosebire de Transnistria este subiect al Federatiei Ruse. In ceea ce priveste problema transnistreana, solutionarea sa necesita punerea de acord intre Chisinau si Tiraspol a unui model de stat comun, viabil, in cadrul caruia sa i se acorde Transnistriei un statut special, cu garantii sigure. In legatura cu aceasta Chisinaul si Tiraspolul vor trebui sa cada singure de acord. Trebuie insa ca si cei invitati sa le fie mediatori - in prezent acestia sunt Federatia Rusa, Ucraina si OSCE - sa sprijine crearea unui climat de incredere intre partile aflate in conflict, sa le sugereze solutii de compromis in fondul normalizarii care s-a constituit in acesti ani. De exemplu, Rusia, in contextul initiativelor care se elaboreaza in prezent a adus la masa tratativelor propuneri suplimentare - "Foaie de parcurs de reglare", care dezvolta "planul Iuscenko", orientata spre realizarea urgenta a intelegerilor, in etape.

La finele lunii octombrie, anul acesta, la Chisinau si Tiraspol, dupa aproape un an si jumatate de cand Moldova a intrerupt procesul de participare la negocieri, au fost reluate contactele directe ale partilor aflate in conflict. Pentru prima data acestea si-au dat acordul ca la procesul de negociere sa fie invitati observatori din partea Uniunii Europene si SUA. Noi salutam acest lucru. In sens larg, procesul este transparent pentru comunitatea internationala, structurile politice europene, unde problematica solutionarii conflictului transnistrean este examinata in legatura indisolubila cu crearea premiselor pentru stabilitate si securitate in aceasta zona a intereselor reciproce.

Portile Marii Negre raman inchise

Marea Neagra se imparte, la acest moment, dupa cum a fost si in trecut, in sfera de influenta a Rusiei si Turciei. Presedintele Traian Basescu, sprijinit de strategii ale NATO, a solicitat internationalizarea Marii Negre pentru a pune capat activitatilor transfrontaliere ilegale si chiar teroriste, referindu-se, de asemenea, si la conflictele inghetate din regiune, in majoritatea acestora fiind implicate trupe sau baze rusesti. Cat de departe credeti ca va ajunge aceasta propunere? Veti accepta si alte forte navale in Marea Neagra in afara de cele din BlackSeaFor?

Nu pot fi de acord cu faptul ca Rusia si Turcia ar imparti Marea Neagra intre ele. Dimpotriva, Marea Neagra a devenit, mai ales in ultimul timp, o punte care a deschis cele mai largi oportunitati pentru colaborarea ruso-turca. La randul sau, Marea Neagra trebuie sa devina un factor dinamizator al colaborarii multilaterale in regiune, in special pentru unele institutii regionale cum ar fi Organizatia pentru Colaborare in Zona Marii Negre. Romania a devenit presedintele acesteia pentru urmatoarele semestre. Cresterea eficientei Organizatiei pentru Colaborare in Zona Marii Negre reprezinta directia principala in care depun eforturi atat Rusia, cat si Romania. In ceea ce priveste dimensiunea militara, as dori sa apreciez in mod pozitiv activitatea "BlackSeaFor". Tarile noastre, la fel ca si alte state membre ale acordului privind crearea grupei maritime militare, au convenit sa completeze mandatul acesteia in lupta impotriva terorismului si a raspandirii armelor de distrugere in masa. Cred ca in cadrul "BlackSeaFor" tarile riverane vor putea rezolva cu eforturi comune aceste probleme. Referitor la accesul in Marea Neagra a fortelor maritime militare ale tarilor neriverane Marii Negre, aceasta problema este reglementata prin prevederile cunoscutei conventii semnate la Montreux.

Bazele SUA, contestate prin acordul Rusia-NATO

Principala putere concurenta a Rusiei - Statele Unite - a fost acuzata de comentatorii rusi ca ar incerca sa limiteze influenta ruseasca, de la regiunea Marii Baltice, Caucaz si pana in Asia Centrala, imbinand problemele de securitate cu obtinerea de resurse naturale. Romania si Bulgaria vor gazdui, in curand, facilitati militare americane. Cum comentati situatia?

Nu, probabil ca nu mai este nevoie sa explicam ce importanta are situatia din Caucaz si Asia Centrala pentru Rusia. Cu tarile din aceste regiuni suntem uniti prin istoria multiseculara, prin stransele relatii economico-comerciale si culturale, legaturile dintre familii. Rusia este interesata sa aiba vecini stabili din punct de vedere politic si economic. A ramas de domeniul trecutului timpul discutiilor scolastice privind sferele de influenta in spiritul "razboiului rece". Noi suntem impotriva incercarilor de instigare a competitiei politico-militare artificiale acolo unde sunt necesare cu adevarat eforturi colective. Suntem convinsi ca numai o colaborare pe scara larga, pe baze egale, crearea unor contexte stranse a relatiilor integrationiste va permite atingerea unui progres calitativ in solutionarea problemelor social-economice si ecologice din regiune, a luptei mai eficiente impotriva terorismului, extremismului, traficului de droguri, imigratiei ilegale si altor amenintari la adresa stabilitatii.

Pentru noi este important ca aceasta colaborare sa fie transparenta si previzibila, sa se faca in spiritul increderii reciproce si cu luarea in considerare a intereselor tuturor statelor din regiune. Acum, in ceea ce priveste planurile anuntate de reconfigurare a prezentei militare a SUA in strainatate. Partea americana ne informeaza despre stadiul elaborarii acestor planuri. Acest lucru raspunde intereselor mentinerii unui climat politic pozitiv in intregul spatiu euroatlantic. Noi pornim de la faptul ca orice pasi in cadrul "reconfigurarii" nu trebuie sa contravina spiritului Documentului fundamental Rusia-NATO si declaratiei Consiliului NATO din 8 decembrie 1998. In aceste documente sunt stabilite obligatiile Aliantei de a se abtine de la amplasarea suplimentara continua de forte militare importante ale "vechilor" membri NATO pe teritoriul noilor tari membre NATO in cadrul procesului de extindere a organizatiei. Speram ca in viitor se va respecta cu strictete intregul complex de obligatii, politice si juridice din partea tarilor membre ale NATO in sfera controlului asupra inarmarilor.

Uniunea Rusia-Belarus ramane deschisa

Asa-numitele "revolutii portocalii" au beneficiat de sprijinul unor structuri occidentale. Considerati ca aceasta a facut parte din operatiuni mult mai elaborate sau ca reprezinta, in egala masura, rezultatul regimurilor autoritare din regiune, care au reflectat necesitatea unei schimbari?

Rusia porneste de la faptul ca in problemele spatiului ex-sovietic trebuie sa aiba o atitudine ponderata, tinand seama de particularitatile situatiei in fiecare tara in parte. Anii anteriori au demonstrat deja cat este de complicata si de contradictorie perioada trecerii la democratie si la economia de piata, ce probleme importante trebuie rezolvate pe acest drum. Cu atat mai mult sunt inacceptabile incercarile de a impune din afara standarde unice pentru structura sociala. Este treaba popoarelor respective sa decida cum sa-si construiasca viata. Principala prioritate aici este cat de buna va ajunge viata oamenilor din aceste tari. Pentru Rusia toate fostele republici sovietice sunt parteneri cu drepturi egale iar noi nu intentionam sa le dictam in ce fel trebuie sa-si rezolve problemele interne.

Rusia intentioneaza sa realizeze o uniune cu Belarus, care, se spune, ar oferi presedintelui Putin ocazia de a-si prelungi sederea la Kremlin. Ucraina se pare ca nu o sa acceada la aceasta structura, desi Kievul a facut parte intotdeauna din civilizatia ruseasca. In cazul in care Putin va deveni liderul Uniunii, credeti ca Ucraina se va alatura acesteia sau isi va pastra orientarea spre UE si NATO, reprezentand in aceste structuri si o viziune ruseasca?

In primul rand as dori sa subliniez ca motivul principal al crearii Uniunii Statale nu sunt interesele personale ale diferitilor politicieni, asa "cum considera unii", ci cerintele profunde, obiective ale tarilor noastre. Posibilitatea ca si alte state sa adere la Uniunea Statala formata din Rusia si Belarus este prevazuta in documentele constitutive - cu conditia ca acestea sa fie de acord cu obiectivele si principiile acestei Uniuni.

Citeste si:

Rusia, China, Iran, India, Pakistan, impreuna in SOS

Considerati ca o eventuala alianta intre China si Iran ar putea diminua influenta exercitata de SUA in Orientul Mijlociu si Asia? Considerati ca Organizatia de Cooperare de la Shanghai - SOS - ar putea deveni replica unei structuri conduse de SUA?

Nu am auzit nimic despre o uniune chino-iraniana. Ambele tari sunt doua state asiatice puternice, desfasoara o politica externa de sine statatoare, determinata de propriile interese nationale. Poate ca dumneavoastra aveti in vedere participarea Chinei si a Iranului la Organizatia de Colaborare de la Shanghai, dar aceasta organizatie nu urmareste scopul de a submina interesele cuiva in Orientul Apropiat sau in Asia. Agenda sa de lucru este cu totul alta. Organizatia de Colaborare de la Shanghai nu este un club inchis si nici o dublura a vreuneia din institutiile existente. Aceasta este o organizatie deschisa parteneriatului, orientata spre mentinerea pacii si stabilitatii in regiunea din centrul Asiei, spre lupta activa impotriva noilor provocari si amenintari, dezvoltarea colaborarii economico-comerciale inclusiv in domeniul energiei si al retelei de transporturi din tarile membre, investitiilor reciproce, colaborarii in domeniul stiintei, invatamantului, culturii. La summit-ul Organizatiei de Cooperare de la Shanghai din vara aceasta, India, Iranul si Pakistanul au obtinut statut de observator.

Baza solida Moscova-Berlin

Care este opinia dvs privind rezultatele alegerilor legislative din Germania si viitoarea orientare a politicii externe a acesteia?

Rusia este deschisa colaborarii constructive cu noul Guvern al Germaniei, care va fi constituit in urma alegerilor din 18 septembrie, anul acesta. In opinia noastra, nu exista o alternativa reala la dezvoltarea in continuare a parteneriatului strategic dintre Germania si Rusia. Contactele de incredere stabilite in timpul cancelarilor Helmuth Kohl si Gerhard Schröder intre Moscova si Berlin constituie o baza solida, care permite si astazi sa privim cu incredere in viitor, dezvoltand relatiile dintre statele noastre in spiritul bunei vecinatati si a egalitatii in drepturi. Si in acest plan remarcam cu satisfactie acordul tuturor fortelor politice din Germania spre mentinerea unor relatii constructive stranse cu tara noastra.

Belgradul, drepturi egale la negocieri in Kosovo

Revenind in Balcani: la atatia ani de la invadarea Kosovo de catre trupele internationale, drepturile populatiei sarbe din regiune inca nu sunt respectate, misiunile ONU si KFOR aflandu-se sub semnul esecului. Cum vedeti viitorul provinciei sarbe Kosovo?

Dupa cum se stie, Consiliul de Securitate al ONU, pe baza recomandarii cuprinse in raportul Trimisului special al Secretarului general al ONU pentru urmarirea respectarii prevederilor referitoare la provincia Kosovo, K. Aide, a decis inceperea procesului de negocieri pentru determinarea statutului Kosovo. Cadrul provizoriu al negocierilor, precum si decizia finala nu au fost prestabilite. Pornim de la necesitatea mentinerii rolului conducator al Consiliului de Securitate al ONU in aceasta etapa. Ramane imperativa realizarea standardelor stabilite de comunitatea internationala pentru Kosovo. Situatia in aceasta sfera este extrem de nesatisfacatoare, in primul rand in ceea ce priveste securitatea si asigurarea drepturilor populatiei care nu este de origine albaneza din acest tinut, libertatea circulatiei, reintoarcerea refugiatilor. Consideram ca desfasurarea negocierilor trebuie sa fie direct corelata cu progresul in respectarea standardelor. Principala raspundere revine aici organelor de conducere provizorie a tinutului, partii albaneze din Kosovo. Un rol activ trebuie sa-l aiba si prezenta internationala in aceasta directie. Ne pronuntam pentru participarea cu drepturi egale a Belgradului la negocieri, care trebuie sa se poarte in mod direct intre parti. Numai in cazul acesta s-ar putea ajunge la o solutie acceptabila pe termen lung si la consfintirea acesteia intr-o rezolutie a Consiliului de Securitate al ONU.

Gazprom si legile economice

Relatiile intre Romania si Rusia in domeniul afacerilor s-au imbunatatit. Companiile rusesti deja actioneaza in Romania in sectoare importante. In aceste conditii, nu considerati ca o renegociere a pretului gazelor naturale importate de Romania din Rusia ar putea fi interpretata drept un semn al acestei bune cooperari?

Noi traim de ceva vreme in conditiile economiei de piata, in care preturile nu sunt dictate de "gesturi de bunavointa", ci se formeaza sub actiunea legilor economice general cunoscute. Principalul furnizor de gaze in Romania este "Gazprom" si activitatea sa de asemenea este determinata de conditiile pietii. In afara de aceasta, el nu controleaza retelele de distributie a gazelor din interiorul Romaniei, iar acesta este un factor important pentru determinarea pretului pe care il plateste consumatorul roman si pentru gazele rusesti si pentru gazele proprii romanesti.

Cand va veni Vladimir Putin la Bucuresti?

Invitatia ca Vladimir Putin sa viziteze Romania a fost confirmata in octombrie, anul acesta, in mesajul de felicitare adresat de Traian Basescu cu ocazia zilei de nastere a sefului statului rus, precum si verbal, in cadrul vizitei la Moscova a ministrului roman de Externe, Mihai Razvan Ungureanu. Cred ca trebuie sa lucram serios in directia completarii substantiale a continutului acestei vizite, astfel incat aceasta sa devina un reper important in relatiile noastre.

Leviatanul Gazprom

Ultimele zvonuri de la Moscova sustin ca Vladimir Putina ar putea deveni presedintele Gazprom, dupa expirarea mandatului sau, publica The Economist intr-o analiza speciala. In pofida achizitionarii recente a companiei petroliere Sibneft - a cincea ca marime in Rusia -, Gazprom nu isi va modifica profilul productiei, noteaza The Economist, apreciind ca, pentru ca "Leviatanul" detinator al monopolului asupra gazelor naturale rusesti sa se reorienteze spre productia de petrol, compania ar trebui sa preia intreaga industrie petroliera a Federatiei Ruse.

Responsabila pentru 20% din productia de gaze naturale la nivel mondial, compania rusa dispune de 60% din rezervele de gaze naturale ale Federatiei, respectiv de 16% din resursele energetice mondiale, concurand, astfel, cu stocurile Arabiei Saudite si ale Iranului. Potrivit Reuters, Gazprom a anuntat, anul trecut, ca intentioneaza sa creasca treptat pretul pentru gazul livrat noilor membri ai UE, cotat la 84 de dolari pentru fiecare mie de metri cubi importata de statele baltice, respectiv la 120 de dolari in cazul Poloniei. "Vom incepe sa crestem preturile pentru statele baltice la un nivel apropiat de cel al Uniunii Europene", a confirmat presedintele adjunct al Consiliului de administratie al Gazprom, Alexander Ryazanov.

In prezent, Romania poate importa gaze naturale doar din Federatia Rusa si Ucraina, cantitatile contractate asigurand aproximativ 30% din consumul intern, estimat la aproximativ 17 miliarde de metri cubi. Pretul practicat de Gazprom pentru Romania, la ora actuala, este de circa 250 de dolari pe mia de metri cubi, oficialii rusi sugerand ca anul viitor acesta ar putea fi majorat la 325 de dolari.

Ambasador neacreditat la Moscova

Exact in ziua vizitei ministrului rus de Externe la Bucuresti, pe 8 noiembrie, presedintele Federatiei Ruse a primit scrisorile de acreditare ale ambasadorilor din Africa de Sud, Gabon, Germania, Kenia, Georgia, Paraguay, Ungaria, SUA, Mongolia, Olanda si Danemarca, ne informeaza presedintia Federatiei Ruse. Ambasadorul Romaniei la Moscova, Ioan Donca, numit in luna iulie a.c., a ramas inca neacreditat.