Cele mai complexe

Raportul de tara al Comisiei Europene cuprinde trei domenii principale. Primul capitol descrie domeniile finalizate sau care se vor rezolva odata cu integrarea. Al doilea indica ariile in care se recomanda cresterea eforturilor pentru ca statul candidat sa fie gata in timpul ramas pina la aderare. Ultimul priveste teme catalogate de Comisia Europeana ca ridicind serioase probleme.

Cum se face

Sursele folosite pentru evaluarea unui stat candidat in vederea redactarii raportului sint variate. O prima categorie o reprezinta informatiile provenite din partea Guvernului Romaniei si materializate intr-un raport anual trimis la Bruxelles in cursul lunii iunie. La acesta se adauga, pina la sfirsitul lunii septembrie, un addendum cu date privind ultimele trei luni. A doua sursa este informatia oferita de institutii financiare internationale (Banca Mondiala, FMI), de asociatii internationale (Transparency International) sau nationale (SAR, Pro-Democratia). Comisia Europeana compara informatiile primite din afara cu cele proprii, obtinute prin delegatia sa din Bucuresti sau prin vizitele pe teren ale expertilor UE.

Un alt instrument este supravegherea colectiva (peer reviews), in fapt o monitorizare realizata de experti din statele membre ale Uniunii in diverse domenii: agricultura, justitie si afaceri interne, protectia mediului etc. Raportul se bazeaza si pe discutii directe intre oficialitati, de genul ultimei vizite a comisarului Olli Rehn la Bucuresti.

Al doilea

Cel mai complex Raport de tara, dupa cel realizat de UE, este raportul facut de ONU prin UNDP (Programul de Dezvoltare al Natiunilor Unite). Raportul de Evaluare Comun (CCA) este un instrument prin care UNDP si guvernul stabilesc prioritatile pentru eliminarea saraciei, imbunatatirea calitatii vietii si a actului de guvernare. Principalele capitole din Raport sint concentrate pe cresterea economica reala cu capacitatea de a reduce saracia, capacitate politica de guvernare, imbunatatirea conditiilor de viata, educatie, protectia copilului, traficul de persoane, mediul.

UNDP foloseste ca surse pentru evaluare informatiile furnizate de catre autoritatile romane, dar pe care le completeaza cu informatiile oferite de cele mai importante organizatii internationale de profil. Organizatia pentru Munca, FMI, Banca Mondiala, UNESCO, UNICEF, Organizatia Mondiala a Sanatatii, Organizatia pentru Agricultura si Alimentatie, Agentia Internationala de Energie Atomica, plus alte 20 de organizatii similare sint consultate la realizarea Raportului CCA.

Care e cel mai influent raport pentru Romania

Alina Mungiu: Raportul cel mai influent privitor la Romania este cert cel al Comisiei Europene. Nu inseamna insa ca este cel mai complex. E o trecere in revista fara pretentii analitice, un raport de tara, nu un policy report. Acest raport se alimenteaza din informatii venite de la delegatie, dar si din rapoarte independente: Freedom House, Transparency, SAR etc. Pe linga acest raport care nu va mai exista peste un an si care are un scop clar - evaluarea felului in care Romania isi respecta angajamentele - se fac rapoarte pe subiecte speciale, analize de prognoza economica, rapoarte despre libertatea presei, raportul anual Freedom House etc. Toate sint influente in felul lor, daca agentia Moody te downgradeaza, vei simti efectele la investitori, daca ai un scor prost Freedom House, risti sa ai interpelari in Parlamentul European si presa proasta in general. Dar, inca o data, Raportul de tara a fost cel mai influent, fiind un instrument de conditionare din partea Europei, adica singurul raport cu politia lui, ca sa zic asa, care daca nu e bun, sint consecinte directe si imediate.

Societatea monitorizata

Cele mai multe rapoarte realizate de ONG-uri, precum Amnesty International, Center for Partnership and Equality sau Save the Children, arata ca in Romania drepturile omului nu sint inca respectate asa cum prevad standardele internationale. Copiii sint abuzati, femeilor nu le sint respectate drepturile decit pe hirtie, iar minoritatile sint inca discriminate. Altele, cum ar fi Greenpeace, Transparency International sau cele ale Bancii Mondiale ataca probleme ca lipsa masurilor ecologice, coruptia sau piata inegala a muncii. Cercetarile ONG-urilor, care au la baza metodologia stiintifica acreditata international, scot la iveala lucruri pe care cei mai multi guvernanti le rezolva doar pe hirtie, dar nu reusesc sa le puna in aplicare, spune Roxana Tesiu, presedinte executiv al Center for Partnership and Equality. De aceea, cele mai multe rapoarte propun guvernantilor si solutii pentru a rezolva aceste probleme.

Coruptia si poluarea - cele mai multe minusuri

Coruptia poate fi capitolul la care Romania sa nu treaca examenul Uniunii Europene, asa cum reiese din Raportul de tara. ONG-uri ca Transparency International Romania au monitorizat problema coruptiei, atit ca indice al perceptiei populatiei, cit si ca independenta a justitiei. Cele mai multe rapoarte dau un feed-back la masurile pe care le iau autoritatile impotriva coruptiei si reprezinta „una dintre sursele primare de analiza la capitolul Justitie si Afaceri Interne din Raportul de tara", potrivit directorului Transparency International, Victor Alistar. Cit despre situatia coruptiei din Romania, „multe vorbe si putine fapte. Exista o lipsa de instrumente viabile pentru a face ceva in acest domeniu", a spus Alistar.

Atit ONG-ul Greenpeace, cit si Comisia Europeana au sesizat ca o alta hiba a Romaniei este mediul, mai exact poluarea industriala. Greenpeace a realizat in 2002 si in 2004 citeva rapoarte referitoare la poluarea in bazinul Somes-Tisa, cu consultanti pe probleme de mediu din Austria, sau la situatia gradului de poluare a companiei „Aurul" de la Baia Mare, tot cu experti din Europa. Rezultatele au aratat ca Romania inca mai are de lucrat la armonizarea cu standardele UE si aplicarea legislatiei in domeniul mediului, ceea ce nu va fi posibil pina in 2007, potrivit coordonatorului de campanie Anamaria Bogdan.

Solutii la export

Noi scoatem la iveala probleme pe care guvernantii nu le considera suficient de importante. Insa gradul de absorbtie a informatiilor din partea guvernului este extrem de redus", spune Roxana Tesiu. La nevoie insa, ministrii apeleaza la rapoartele ONG-urilor, atunci cind trebuie sa se prezinte in fata unor institutii internationale cu informatii exacte, a mai spus Tesiu.

Economia sub lupa

Institutii financiare internationale, precum FMI sau Banca Mondiala, sau agentii de rating, precum Moody’s, ne evalueaza in permanenta performantele economice. Toate au un singur scop: oferirea catre cei interesati a unei imagini cit mai obiective asupra economiei tarii noastre.

Adio, dar ramin cu tine

De curind, acordul cu Fondul Monetar International a devenit nefunctional, ca urmare a refuzului autoritatilor de a respecta retetele economice ale Fondului. Multi isi pun problema ca, fara suprevegherea Fondului, guvernul nu va putea sa se abtina de la masuri populiste, si astfel va rata tintele macroeconomice stabilite. Nu exista insa motive de ingrijorare in acest sens. Asta deoarece Romania va fi in continuare supravegheata de Fond chiar in absenta unui acord stand-by, doar pe baza faptului ca este membra, dar si de agentii private de rating, precum Standard&Poors sau Fitch.

FMI si Banca Mondiala

Fondul functioneaza ca o banca, unde statele membre depun o suma de bani, ca rezerva. Aceste state au dreptul sa traga, atunci cind au nevoie, sume de bani mai mari decit cele depuse. Practic, banii imprumutati vin de la alte tari membre ale Fondului.

Citeste si:

Din 1952 se aplica acordurile stand-by, acorduri prin care specialistii Fondului permit statelor aflate in dificultate economica sa retraga sumele de bani de care au nevoie, cu conditia sa aplice o serie de masuri de stabilizare macroeconomica recomandate. Un astfel de acord a functionat pina luna trecuta si pentru tara noastra. Importanta acordurilor nu sta atit in sumele de bani pe care statele le pot retrage, cit mai ales in semnalul dat de tara aflata in dificultate ca, respectind retetele Fondului, este pe calea redresarii economice. Banca Mondiala (BM) a fost infiintata acum 60 de ani pentru a ajuta la reconstructia Europei dupa razboi. In anii ’80-’90 si-a luat rolul de promotor al politicilor de scadere a saraciei in lume si de promovare a dezvoltarii durabile. In aceasta perioada, BM a inceput sa aplice peste tot in lume reguli care sa duca la crearea unui sistem bancar stabil. De asemenea, BM realizeaza analize economice asupra tarilor monitorizate, inclusiv Romania. Trebuie spus ca BM si FMI colaboreaza strins.

Institutiile mai si gresesc

Adesea insa, politicile macroeconomice propuse de Fond s-au dovedit prea rigide, din cauza refuzului de a le adapta realitatilor existente in fiecare tara. „Exemplul perfect de esec pentru Fond este criza din 2001 din Argentina", considera analistul economic Ilie Serbanescu. „De asemenea, diagnosticele puse de FMI nu sint intotdeauna corecte", a mai declarat Serbanescu.Fondul a anuntat in 1999 ca tara noastra va intra in incapacitate de plata, lucru care nu s-a adeverit.

Critici la adresa BM au existat inca de la infiintare. Acestea s-au referit in special la faptul ca BM pare a actiona adeseori doar pentru profitul propriu. Cel mai recent exemplu in acest sens este intrarea institutiei in comertul cu cotele de poluare alocate tarilor semnatare ale Protocolului de la Kyoto.

Agentiile de rating

Rolul agentiei de rating este acela de a monitoriza si evalua permanent subiectul (fie o tara, fie o societate comerciala) si a-i acorda o nota bazindu-se pe evolutia acestuia si incadrarea intr-o anumita clasa de risc, explica Cristian Ionescu, directorul agentiei de rating Coface Romania. O astfel de agentie trebuie sa fie o entitate independenta si sa beneficieze de o reputatie prestigioasa, pentru ca sfaturile date de ea sa fie luate in seama. Dintre agentiile cu reputatie ireprosabila cele mai importante sint: Standard&Poors, Moods, Fitch si Coface Intercredit. Relevanta notelor oferite de o agentie de rating prestigioasa este covirsitoare, considera Cristian Ionescu, deoarece acestea determina pozitia unei tari precum Romania in cadrul economiei mondiale. La o agentie de rating apeleaza firmele care nu isi permit sa realizeze propriile evaluari, adica majoritatea companiilor.

Coface ne-a dat nota B in 2005, ceea ce inseamna conform metodologiei firmei un mediu economic si politic instabil, capabil sa afecteze in continuare un istoric al platilor deja sarac. Pentru tara noastra, punctele slabe identificate sint cresterea deficitului de cont curent si faptul ca increderea pietelor este inca conditionata de finalizarea reformelor.

„In general, aceste agentii de rating utilizeaza aceiasi indicatori macroeconomici in analizele lor", declara Ilie Serbanescu, ceea ce face ca, de obicei, sa aiba aceeasi opinie.

Ani grei

In anii 2003 si 2004, in Romania s-au discutat mai multe rapoarte si evaluari decit niciodata. Alina Mungiu e de parere ca aceasta situatie se datoreaza integrarii. Fiecare raport mergea la Bruxelles si era riscul sa influenteze procesul. Nu o sa mai vedem acest fenomen in viitor, spune presedintele Societatii Academice din Romania. La rindul sau, Mircea Vasilescu spune ca nu e cert ca in 2003 si 2004 au fost cele mai multe rapoarte si evaluari despre Romania. Fapt e ca au fost mai vizibile si mai discutate.

In fine, Sorin Ionita, director executiv al SAR, spune ca au fost mai multe cauze pentru care in 2003 si 2004 rapoartele si evaluarile despre Romania au fost mai dese si mai vizibile. Se apropia sfirsitul negocierilor; apoi, se apropia si anul 2007, iar Romania intra tot mai adinc in patul lui Procust, intra in angajamente in care sintem parte. E firesc ca pina in 2007 sa fie aglomeratie la evaluari. Dupa 2006, nu vom mai avea Raport de tara. Va ramine insa Agenda Lisabona, modelul dupa care se masoara acquis-ul intern al UE.

Profil

Un raportor foarte influent este ONG-ul american Freedom House. Organizatia publica anual doua Rapoarte importante in care evalueaza si Romania. Unul despre libertatea presei in 190 de tari, si altul despre starea democratiei in fostele tari comuniste si fostele republici sovietice. Press Freedom si Nations in Transit sint cele doua rapoarte de maxima influenta ale Freedom House. Ele sint puncte de reper in deciziile luate chiar de oficialii de la Bruxelles, nu doar de administratia americana.

Metodologia acestei cercetari stabileste niste standarde minimale care deriva in principal din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, impartite in doua categorii mari: drepturi politice si libertati civile, ne-a declarat Cristina Guseth, director Freedom House Romania. Potrivit lui Guseth, criteriile si sursele sint listate la sfirsitul fiecarui raport. Acestea sint: presa nationala si internationala, rapoarte guvernamentale - US State Department reports - si neguvernamentale, internationale si nationale (International Helsinki Federation for Human Rights, Societate Academica din Romania, Barometrul de opinie publica). Aceste date sint culese de catre experti regionali si sint analizate pe mai multe niveluri de catre boardul de specialisti ai Freedom House. Desigur, aceste rezultate au un inerent grad de subiectivitate, dar, in acelasi timp, intrunesc rigoarea intelectuala si o judecata echilibrata si nepartinitoare.

Un critic acuza

Felul in care Romania a fost monitorizata in perioada 1999-2004 a fost aspru criticat de Tom Gallagher, profesor la Universitatea Bradford din Marea Britanie. Gallagher a cerut de nenumarate ori realizarea unui audit asupra modului in care s-a realizat strategia de aderare a Romaniei la UE, sustinind ca rapoartele trimise la Bruxelles de oficiali ai Comisiei Europene, in care se arata ca fostul executiv condus de Adrian Nastase ar fi incalcat criterii de aderare fundamentale, au fost constant nesocotite si ca pomparea banilor intr-o birocratie incapabila de elaborarea de proiecte ar fi avut ca rezultat stimularea coruptiei. Raportorii informali dubleaza cercetarile si evaluarile institutionale. Cind scrie in Oxford Analytica, Gallagher este de unul singur foarte influent.

Tipuri de rapoarte

Mircea Vasilescu: sint doua mari tipuri de rapoarte. Unu: cele produse de agentiile de rating. Astea analizeaza cifrele. Ce spun ele se afla pe toate pietele si au efecte economice asupra Romaniei. Apoi, sint evaluarile Comisiei Europene care nu se suprapun doar Raportului de tara. In Romania vin tot timpul echipe de directori de la Comisia Europeana. Sint controlori europeni care ne obliga sa respectam ceea ce ne-am asumat. Sorin Ionita: Dupa aria de acoperire, evaluarile sint de doua feluri: generale si pe diverse domenii. Raportul de tara e unul general, dar, chiar si asa, nu acopera unele domenii importante, cum e, spre exemplu, educatia, sistemul medical, pensiile private.

Cum se face

Nu exista o metodologie unitara. Un raport bun are, in mod obligatoriu, o intrebare de cercetare clara - sau mai multe. Exista metodologii speciale de cules date; Freedom House are un chestionar cu intrebari concrete, Transparency International face un sondaj pe oameni de afaceri etc. In sfirsit, partea de prezentare a datelor e urmata de un argument, in care se explica de ce se intimpla ce ai gasit si care sint consecintele. Recomandarile se nasc de obicei din interviuri cu experti, grupuri focus etc. Mai exista si metode jurnalistice, cum fac International Crisis Group sau IWPR, cei care intervieveaza oameni pe teren.

Virful aisbergului

Rapoartele despre Romania sint mult mai multe decit vedem noi. Ceea ce este public e doar o mica parte din evaluarile despre Romania. Exista multe firme care se ocupa cu asa ceva si care ofera, spre exemplu, evaluari mai tuturor multinationalelor, evaluari care nu vor fi facute niciodata publice, spune Sorin Ionita.