Finantarea, descentralizarea, cresterea calitatii si cresterea procentajului din PIB alocat Educatiei sunt strict legate intre ele, orice abordare separata fiind neproductiva, se arata intr-un comunicat al Asociatiei pentru Calitate in Educatie. In opinia membrilor ASCED, MEdC "si sindicatele au avut la dispozittie aproape un an pentru a convinge guvernul si parlamentul ca au fost pregatite conditiile pentru absorbtia a 6% din PIB. Esecul este vizibil".

De curand, parlamentul a primit din partea Ministerului Educatiei si Cercetarii Raportul asupra starii sistemului national de invatamant, un instrument care ar trebui sa fie extrem de util la dezbaterile purtate in legatura cu bugetul Educatiei pentru 2006, sau dupa aceasta. Numai ca, potrivit ASCED, in raportul MEdC exista mai multe categorii de informatii care sunt fie ascunse, fie deformate, fie absente. In plus, nu exista un cadru precis, care sa impuna MEdC o formulare exacta a raportului.

Informatiile absente se refera la lipsa datelor din acest raport cu privire la eventuale evaluari ale nivelului de pregatire a sistemului educational. Aceste absente impiedica formularea unei decizii juste in aceasta privinta si a datelor-cheie legate de componentele descentralizarii (participarea informata la decizie a beneficiarilor directi, managementul defectuos, insuficienta informatiei, responsabilitatea confuza, lipsa de adecvare a stimulentelor) lipsesc cu desavarsire din raport.

Lipsesc orice fel de date sistematice legate de impactul diferitelor programe initiate in anii trecuti si care ar fi trebuit sa produca efecte considerabile (informatizarea, sportul, limbile moderne, tehnologii didactice). Aceste programe au avut (si au in continuare) costuri imense, de care raportul MEdC ar fi trebuit sa dea socoteala.

Printre informatiile ascunse, ASCED aminteste parametrii legati de abandonul scolar si care nu contin datele legate de absenteismul datorat mediului scolar neprietenos (aceasta fiind una din componentele care pot fi puternic influentate prin politici adecvate) sau de absenteismul mascat (diverse tipuri de scutiri).

Citeste si:

In aceeasi categorie intra si datele legate de numarul de elevi pe clasa. In absenta datelor coerente care sa arate consecintele pozitive ale acestei investitii, orice discutie legata de finantarea invatamantului devine lipsita de obiect. Informatiile semnalate de ASCED ca fiind deformate se refera cu precadere la grupele de date care sunt legate de calificarea personalului din educatie. "Nu exista insa datele esentiale care sa arate modul in care calificarea personalului este definita si nivelul alinierii intre calificari si necesitatile definite de obiectivele asumate".

In plus, "lipsesc datele care sa arate gradul de succes atins prin diversele proiecte-pilot lansate in anii precedenti si menite sa fie generalizate imediat. De exemplu, introducerea standardelor la clasele a VIII-a nu a fost insotita de prezenta in acest raport a datelor care sa arate in ce masura a crescut predictibilitatea rezultatelor Testelor nationale corespunzatoare".

Strategia MEdC, incoerenta si neconvingatoare

In analiza facuta de ASCED se precizeaza: "Nu s-a facut o evaluare a eficientei si oportunitatii diverselor cheltuieli din sistemul educational, nu au fost evaluate parghiile existente in legislatie si care ar fi permis punerea imediata in practica a mecanismelor eficiente si nu au fost evaluate nici programele anterioare (informatizarea, descentralizarea, finantarea descentralizata), astfel incat continuarea programelor sa fie facuta eficient.

Nici conducerea MEdC, informata de acest demers, nu are justificari pentru incapacitatea de a-si stabili o strategie coerenta si convingatoare". "Asa cum Quinton Quayle ne-a reamintit, banii contribuabilului european nu vor fi dati unei Romanii corupte. Tot asa trebuie sa reamintim celor care solicita marirea neconditionata a bugetului Educatiei ca acest lucru nu mai este posibil, in absenta punerii in discutie a tuturor problemelor din invatamant", se mai precizeaza in comunicatul ASCED.