Scandalul bazelor secrete de detentie ale SUA, amplasate, potrivit dezvaluirilor Washington Post, in "unele democratii din Europa de Est" in vederea interogarii, prin metode neconventionale, a suspectilor de terorism afiliati Al-Queda, ar putea avea implicatii nefaste pentru autoritatile de la Bucuresti si Varsovia, despre care Human Rights Watch afirma, miercuri, ca ar fi participat la operatiunile clandestine ale agentiei de informatii americane, cel putin in calitate de state de tranzit pentru transporturile de "detinuti fantoma" aflati sub tutela CIA.

Desi au negat orice implicare in programul de detentie desfasurat de agentia de informatii americana, autoritatile romane si poloneze nu au parut prea convingatoare, noteaza The Independent, precizand ca, in cazul in care investigatiile initiate in vederea verificarii dezvaluirilor Washington Post, la care se adauga cele ale Human Rights Watch, vor dovedi contrariul, cele doua state ar putea fi penalizate de oficialii europeni.

Daca, in ceea ce priveste Polonia, repercusiunile s-ar putea reduce la retragerea dreptului de vot in cadrul Uniunii, cazul Romaniei este ceva mai special, detaliaza The Independent. "Romania se confrunta cu o problema mult mai grava intrucat procesul de aderare al acestei tari la Uniunea Europeana se afla intr-o faza delicata", explica publicatia britanica, facand aluzie la publicarea, recenta, de catre Comisia Europeana a raportului comprehensiv de monitorizare pentru tara noastra, care identifica lupta impotriva coruptiei drept principalul aspect problematic care ar putea determina amanarea cu un an a aderarii la spatiul european.

"In cazul in care vor exista dovezi concrete, care sa ateste (implicarea Romaniei in programul de detentie desfasurat de CIA, n.red.), atunci exista motive serioase pentru solicitarea amanarii aderarii Romaniei. Aceasta ar fi ultima picatura", conchide The Independent, citand declaratia unui membru al Comisiei de Justitie si Afaceri Interne a Parlamentului European. Avioanele fantoma ar fi aterizat in Romania inca din 2003 si in special in 2004, pe vremea regimului Iliescu-Nastase.

Uniunea Europeana ne cere explicatii scrise

Uniunea Europeana a anuntat ieri ca va cere guvernelor din statele sale membre din Europa de Est si din cele care doresc sa adere la UE sa comenteze in mod public afirmatiile aparute in presa americana, potrivit carora CIA ar fi creat un sistem secret de inchisori in regiune in care sunt retinuti si interogati suspecti Al-Qaida, informeaza Rompres.

Imediat dupa aparitia articolului din Washington Post, multe guverne din fostul bloc sovietic au respins aceste acuzatii. Oficiali ai UE, Comitetul International al Crucii Rosii si cele mai importante organizatii pentru apararea drepturilor omului au afirmat ca vor face investigatii in acest sens. Purtatorul de cuvant al UE, Friso Roscam Abbing, a declarat reporterilor ca executivul UE, Comisia Europeana, va cere guvernelor din estul Europei care nu au negat inca existenta inchisorilor secrete pe teritoriile lor sa faca declaratii in legatura cu aceasta chestiune. Comisia Europeana a afirmat totodata ca va face o investigatie neoficiala, cerand raspunsuri de la toate cele 25 de state membre ale UE cat si de la statele candidate la forul comunitar - Romania, Bulgaria, Croatia si Turcia.

Bruxelles-ul nu suspecteaza neaparat Polonia si Romania

Comisia Europeana nu "suspecteaza" eventuala existenta a inchisorilor CIA in Polonia si Romania si nu vede "nici un motiv" pentru a cere clarificari din partea acestor state, care au dezmintit aceste informatii. Declaratia a fost facuta, ieri, de catre Friso Roscam Abbing, purtator de cuvant al comisarului pentru justitie Franco Frattini, informeaza Rompres.

"Cred ca declaratiile autoritatilor romane si poloneze sunt foarte clare. Nu avem banuieli si nici un vedem vreun motiv in acest moment pentru a cere clarificari", a spus oficialul european referindu-se la afirmatiile celor de la Human Rights Watch. "Un registru de zbor nu dovedeste tratamentele inumane. Putem crede ca bazele americane sunt utilizate pentru transportul persoanelor. Cred ca este periculos sa facem speculatii", a adaugat oficialul european, precizand ca Bruxelles-ul urmareste aceasta problema.

Joi, comisarul european pentru justitie, Franco Frattini, anunta ca executivul comunitar nu are cunostinta despre existenta unor inchisori secrete ale CIA in Europa, explicand ca nu poate face nici un comentariu pe aceasta tema. Pe de alta parte, comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului, Alvaro Gil-Robles, a estimat ca trebuie sa se faca cercetari in legatura cu informatiile privind existenta in Europa a unor centre secrete de detentie ale CIA, informeaza un comunicat difuzat ieri din Strasbourg si citat de Rompres.

"Posibilitatea ca astfel de centre sa existe pe teritoriul unor state membre ale Consiliului Europei este extrem de preocupanta", a declarat Gil-Robles, adaugand ca "este esential sa se faca lumina in legatura cu afirmatiile respective". In opinia oficialului Consiliului Europei, "asemenea practici constituie o incalcare grava a drepturilor omului si o dovada in plus a crizei valorilor care determina unele metode utilizate in lupta impotriva terorismului.

Presa europeana, alarmata de existenta inchisorilor CIA

Posibila existenta a unor inchisori secrete ale CIA in Europa, in care ar fi tinuti suspectii al-Queda, a provocat ingrijorare in presa de ieri, informeaza BBC, care face o trecere in revista a articolelor aparute in mai multe publicatii. Astfel, cotidianul elvetian Le Temps a preluat stirea conform careia Polonia ar putea fi una dintre tarile ce au gazduit ceea ce ziarul denumeste "detinutii Al-Queda fantoma pe care autoritatile americane incearca sa-i ascunda in fata legii internationale".

Romania si alte state europene - continua publicatia - sunt, de asemenea, suspectate de implicare in ceea ce organizatia Amnesty International a calificat "acest nou gulag". Totodata, ziarul aminteste ca la Washington s-a iscat o polemica aprinsa intre cei care apara Conventia de la Geneva si cei care sustin ca agentilor CIA ar trebui sa li se permita sa practice tortura in deplina legalitate.

Publicatia se intreaba insa cum vor putea avea acces grupurile pentru apararea drepturilor omului la vizitarea potentialilor prizonieri secreti, in conditiile in care pana si raportorul special al ONU pentru tortura nu a avut habar de existenta unor astfel de centre de detentie pe pamant european. "Acest lucru poate starni ingrijorare pentru cineva care incearca sa obtina permisiunea Washingtonului pentru a vizita detinutii de la Guantanamo", concluzioneaza ziarul.

SUA, acuzate de presa germana

La randul sau, publicatia germana Frankfurter Rundschau nota ca, in acest moment, Uniunea Europeana trebuie sa isi reafirme angajamentele privind respectarea drepturilor omului. Ziarul acuza Statele Unite pentru faptul ca au permis ca detinutii sa fie torturati si au inchis suspecti fara nici o protectie legala. In acelasi timp, sursa mentionata crede ca, dincolo de aceste lucruri, informatiile referitoare la inchisorile CIA din Romania si Polonia "sunt pe punctul de a deveni mai explozive". In opinia ziarului german, Comisiei Europene i-ar putea lipsi influenta legala pentru a cere cu fermitate ca toate aceste acuzatii sa fie investigate.

"Dar, dincolo de aceste afirmatii - noteaza cotidianul - "Europa are obligatia morala de a reaminti Washingtonului, in mod staruitor, ca nu este pregatita sa se disocieze de principiile drepturilor omului, chiar si atunci cand acestea ii privesc pe inamicii libertatii". Publicatia austriaca Die Presse considera ca Occidentul trebuie sa ofere un exemplu. "Lupta impotriva retelei al-Queda este necesara, dar cum vor putea sa inteleaga irakienii ce inseamna guvernarea legilor daca cei care apara aceste legi nu mai respecta nici cele mai elementare principii", s-a intrebat ziarul austriac.

Lituania neaga

Seria dezmintirilor oficiale a continuat ieri cu Lituania, adjunctul ministrului de Justitie, Gintaras Svedas, oferind asigurari ca CIA nu a infiintat inchisori secrete, destinate interogarii membrilor retelei teroriste Al-Queda, pe teritoriul lituanian, relateaza publicatia Baltic Times, citata de Mediafax. "Potrivit informatiilor de care dispun, cu siguranta nu exista inchisori secrete in Lituania", a precizat Svedas.

Citeste si:

In pofida articolului publicat de cotidianul The Washington Post prin care CIA este acuzata de infiintarea unui sistem de inchisori secrete in Thailanda, Afganistan si in unele state din Europa de Est, Svedas a tinut sa sublinieze ca Lituania nu a fost mentionata explicit. Informatiile privind existenta unor astfel de inchisori au fost confirmate de surse din cadrul serviciilor de spionaj americane si europene.

Crucea Rosie cauta de doi ani detinutii-fantoma

Comitetul International al Crucii Rosii (CICR) a solicitat autoritatilor americane, timp de doi ani, fara succes, acordarea dreptului de a vizita presupusii teroristi detinuti secret in strainatate, a declarat, ieri, Antonella Notari, purtatorul de cuvant al CICR. In legatura cu dezvaluirile presei americane privind existenta unor inchisori secrete ale CIA, Notari a subliniat ca organizatia sa incearca, din ianuarie 2004, sa obtina acordul Washingtonului de a intalni acesti detinuti.

"CICR solicita de mult timp si in mod repetat sa primeasca informatii si sa poata vizita persoanele detinute in inchisorile secrete, submotivatia «razboiului impotriva terorismului»", a declarat oficialul Crucii Rosii, citat de Mediafax. "Nu am obtinut inca acordul autoritatilor americane. Dialogul nostru confidential continua" si se conduce dupa principiile de neutralitate si confidentialitate, a adaugat Notari - garant al Conventiilor de la Geneva asupra protectiei prizonierilor de razboi.

In Conventiile de la Geneva, tarile semnatare, inclusiv Statele Unite, se angajeaza sa acorde tratament uman prizonierilor si sa permita accesul Comitetului International al Crucii Rosii la detinuti. CICR este singura organizatie internationala autorizata de Washington sa viziteze detinutii de la baza militara din Guantanamo, precum si din inchisorile din Irak si Afganistan. Notari sustine ca exista cazuri in care autoritatile americane au anuntat arestarea diverselor persoane, dar acestea nu au putut fi gasite in locurile vizitate de CICR.

"Dosarele pe care le urmarim sunt cele ale detinutilor care nu au fost gasiti in nici unul dintre locurile de detentie pe care le-am vizitat. Dar nu cred ca sunt multe cazuri de acest tip", a precizat ea, subliniind ca CICR nu dispune de mijloacele necesare pentru a cauta in intreaga lume persoanele detinute in mod secret.

Autoritatile neaga aterizarea "avioanelor-inchisoare"

In mass-media (in special din SUA) au aparut informatii despre doua aeronave (Gulfstream V si Boeing 737) cu ajutorul carora, ģin secreti, ar fi transportati suspectii de terorism. Avioanele ar fi apartinut firmelor "Premier Executive Transport Services", "Keeler and Tate Management", "Bayard Foreign Marketing" si "Crowell Aviation Technologies Inc". Firme paravan ale CIA. La o zi dupa ce oficialii de la Bucuresti au negat existenta inchisorilor aprtinand serviciilor secrete americane, autoritatile aroportuare din Romania neaga informatiile potrivit carora aceste avioane ar fi trecut prin tara noastra.

Cele doua aeronave au trecut de la o firma la alta, pentru a li se pierde urma. In acelasi timp, au primit diferite indicative. Astfel, Boeing 737 a navigat sub indicativele N313P si N4467S, iar Gulfstream V, sub indicativele N379P, N8068V si N44982. Avand in vedere renumele lor, mai multi "pasionati"de astfel de subiecte au fotografiat avioanele stationand, decoland sau aterizand pe aeroporturi din intreaga lume. Cehia, stat membru NATO si UE, a recunoscut in urma cu doua zile ca a permis escala tehnica si pentru alimentare a unuia dintre avioane (fotografia lui N4476S, facuta la Praga in data de 06.05.2005 apare pe Internet). Cu toate acestea, nimeni nu a reprosat Cehiei ca ar adaposti baze secrete de tortura

Cheney ar fi autorizat torturarea prizonierilor

Oamenii lui Powell incep sa vorbeasca. Vicepresedintele a creat un "al doilea" Consiliu National de Securitate. Serviciile lui Cheney ar fi spionat si subminat activitatile Consiliului National de Securitate al lui Bush.

Se pare ca biroul vicepresedintelui american, Dick Cheney (foto) a fost tot timpul plin de secrete si conspiratii. Dupa scandalul privind deconspirarea, din acest birou, a agentului CIA Valeriei Plame iata, o noua afacere readuce in atentia mass-media si a opiniei publice, activitatile numarului doi de la Casa Alba. Se pare ca tot din biroul lui Cheney a pornit si aprobul pentru torturarea prizonierilor.

Colonelul Lawrence Wilkerson, directorul de cabinet al fostului secretar de Stat, Colin Powell, a declarat, pentru postul public de radio (NPR), ca s-a descoperit traseul parcurs de mai multe note si directive care autorizau practicarea torturii, note adresate Departamentului Apararii de catre colaboratorii lui Dick Cheney.

Directivele erau contrare uneia emise de presedintele George W. Bush, datand din 2002, care ordona militarilor americani sa respecte Conventia de la Geneva, ce interzice tortura, precizeaza Mediafax. "A existat un fir evident, care duce, de la vicepresedinte, pana la comandantii din teren, trecand pe la secretarul Apararii, pentru autorizarea torturii in scopul obtinerii de informatii", a declarat colaboratorul lui Powell.

"Directivele erau redactate in termeni prudenti", a recunoscut el apreciind, totusi, ca formularile ofereau o suficienta libertate de actiune comandantilor de teren, lucru care a dus la "numeroase cazuri de abuzuri asupra detinutilor, contrare Conventiei de la Geneva, inclusiv cele de la inchisoarea Abu Ghraib", a explicat sursa.

Serviciile vicepresedintelui au blocat documente importante

In opinia lui Wilkerson, "daca esti militar de cariera stii ca astfel de lucruri nu sunt permise, pentru ca unii subalterni ar putea profita ori s-ar putea simti atat de presati sa obtina informatii, incat ar face orice ca sa le smulga". Colonelul a adaugat ca, in perioada detinerii sefiei diplomatiei SUA, Powell i-a solicitat sa desfasoare o ancheta pentru a descoperi cum a devenit tortura un instrument al politicii americane, dupa ce au fost dezvaluite cazuri de abuzuri in timpul operatiunilor americane.

Potrivit fostului responsabil, noul sef de cabinet al lui Cheney, David Addington, ex-consilier juridic al acestuia, s-a numarat printre sustinatorii fermi ai autorizarii recurgerii la tortura. Saptamana trecuta, Washington Post a informat ca Dick Cheney a intervenit recent pe langa Senat pentru a obtine ca CIA sa nu fie obligata sa respecte, in timpul operatiunilor antiterorism din strainatate, un proiect de lege care interzice tortura.

Wilkerson a declarat ca Dick Cheney a creat un "al doilea" Consiliu National de Securitate, care spiona si submina activitatile Consiliului National de Securitate al presedintelui George W. Bush. El a adaugat ca membrii Consiliului National de Securitate au renuntat sa mai utilizeze corespondenta electronica, descoperind ca adjunctii lui Cheney intercepteaza mesajele.

Tot in conformitate cu declaratiile lui Wilkerson, serviciile lui Cheney au reusit sa impiedice transmiterea catre presedintele Bush a unui raport al Consiliului de Securitate, care recomanda un numar mai mare de militari pentru invadarea Irakului. El a mai declarat ca fostul sef al CIA, George Tenet, "nu a avut curajul" sa informeze serviciile lui Cheney despre reticentele sale referitoare la existenta unor arme interzise in Irak sau in legatura cu eforturile lui Saddam Hussein de a obtine un astfel de armament, argumente invocate de Casa Alba pentru a invada Irakul in martie 2003