Ministrul roman de Externe, Mihai-Razvan Ungureanu, a declarat ca forma oficiala a Raportului Volcker nu face referiri la companii romanesti si nu include nume de cetateni romani.

Acceptam Raportul Volcker privind programul "Petrol contra Hrana", dar nu am platit Guvernului irakian nici un fel de suprataxa, a declarat ieri, in cadrul unei conferinte de presa, Dinu Patriciu, presedintele Grupului Rompetrol. El a precizat ca raportul nu incrimineaza compania Rompetrol, documentul neindicand in nici un fel ca ar exista o suspiciune directa sau indirecta la adresa Rompetrol referitoare la plati efectuate de catre companie pentru derularea contractelor de achizitionare a titeiului.

"Nicaieri in cuprinsul raportului nu se face referire la companie. Numele Rompetrol apare in doua tabele anexe, unul in care sunt mentionate toate firmele care au cumparat titei din Irak, si al doilea in care sunt companii care au avut cheltuieli suplimentare legate de desfasurarea contractelor. In aceasta situatie sunt peste 2200 de companii", a spus Patriciu. El a subliniat ca raportul precizeaza clar ca: "Trebuie sa scoatem in evidenta faptul ca o companie este listata in acest tabel, nu inseamna ca acea companie a platit suprataxe asociate contractelor sale".

"Suprarataxele" sunt de fapt cheltuieli suplimentare

Potrivit lui Dinu Patriciu, numele Rompetrol a fost asociat eronat cu plata unor suprataxe, fiind vorba, de fapt, despre cheltuieli suplimentare legate de activitatea comerciala, privind asigurari, agenti de logistica, consultanta sau transport pe vas. "Nu exista cumparare FOB care sa nu aiba nevoie de alte cheltuieli. Nu transporti cu galetusa ci cu o nava mare, trebuie deci sa-i faci asigurari, sa ai pe cineva care se ocupa de logistica", a mai aratat Patriciu, mentionand ca pe langa aceste costuri, Rompetrol mai avea cheltuieli legate de mentinerea unor instalatii de foraj ale companiei, aflate pe teritoriul irakian inca dinainte de primul razboi din Golf.

In ceea ce priveste angajarea unui agent iordanian care sa reprezinte interesele Rompetrol in Irak, presedintele companiei a spus ca este o practica obisnuita, pentru ca fara un reprezentant local nu puteau fi incheiate tranzactii, avand in vedere conditiile din Irak. "In Irak in 2001 era mai rau ca pe vremea lui «nea Nicu» in Romania. Comunicarea era colosal de grea. Fara un agent in Iordania, de exemplu, nu aveai nici o sansa sa faci tranzactii acolo. Puteai sa stai cu ochii in soare si sa astepti sa iti vina vaporul in port", a adaugat Patriciu.

Rompetrol va solicita explicatii la ONU

Presedintele Grupului Rompetrol a explicat ca decizia de a achizitiona petrol irakian a fost luata dupa privatizarea Petromidia pentru restartarea activitatii, pentru ca instalatiile rafinariei fusesera initial construite pentru rafinarea acestui tip de titei. Dupa procesarea primului milion de barili s-a constatat, insa, ca titeiul bogat in sulf provenit din Irak genera pierderi la procesare. In acest context, s-a decis sa se renunte la achizitia de titei irakian.

Potrivit lui Dinu Patriciu, negocierile pentru achizitia de titei irakian cu SOMO (Iraqi State Oil Marketing Organisation) si ONU au inceput in ianuarie 2001 si s-au intins pe o perioada de aproximativ jumatate de an. Contractul initial prevedea achizitia a 4 milioane de tone de titei irakian in primul semestru al anului 2001 si se purtau negocieri pentru inca 6 milioane de tone in semestrul al doilea.

Pana la urma Rompetrol a comparat numai 2 milioane de tone de titei irakian, provenit din regiunea Kirkuk, in doua transe egale, in februarie si in mai 2001. Doar jumatate din aceasta cantitate a fost, insa, procesata la Petromidia. Celalalta jumatate a fost cedata companiei Glencore pentru o cantitate similara de titei Ural, mai potrivit pentru rafinaria romaneasca.

De altfel, pentru ca in Raportul Volcker se mentioneaza ca firma a importat 4 milioane de titei si nu doua, presedintele Grupului Rompetrol a afirmat ca va adresa o solicitare comisiei pentru clarificarea acestei chestiuni. El a mai spus ca va face publice orice documente legate de acest subiect, pentru a dovedi adevarul informatiilor prezentante, si ca aceleasi date si lista pe care se regaseste in prezent Rompetrol au mai aparut anul trecut intr-un raport al CIA, fara sa existe acuzatii incriminatoare la adresa companiei.

"Managementul companiei Rompetrol era asigurat la acea data de o echipa profesionista condusa de manageri straini, care a derulat aceste contracte conform prevederilor legale, licentelor ONU si respectand regimul de plati bancare", a completat Dinu Patriciu. De altfel, oficialul Rompetrol a precizat ca toate platile au fost facute de catre Rompetrol Group Olanda (TRG), pe baza unor acreditive dechise la Raiffeissen si HVB Bank. "Si restul cheltuielilor care nu erau acoperite de aceste acreditive au fost suportate tot de TRG", a mai spus el.

Patriciu a declarat, in plus, ca Rompetrol nu a primit nici o notificare din partea Comisiei Volcker, cea care a intocmit documentul, si nu i s-au cerut lamuriri referitoare la tranzactiile cu titei din cadrul programului ONU "Petrol contra Hrana".

Ungureanu: Anexa nu face parte integranta din Raport

Citeste si:

Ministrul de Externe, Mihai-Razvan Ungureanu, a declarat, ieri, in cadrul unei conferinte de presa ca forma oficiala a raportului Volcker privind derularea programului ONU "Petrol contra Hrana" nu face referiri la companii romanesti si nu include nume de cetateni romani. "Din analizele noastre de pana acum, in raportul final, in forma oficiala transmisa secretarului general si membrilor Consiliului de Securitate al ONU, raportul nu face referire la firme si nume romanesti, cu exceptia companiei Bulf Drilling and Oil Servicii, care avea filiale in Irak si Romania", a precizat ministrul.

Referindu-se la compania Bulf Drilling and Oil Servicii, el a spus ca numele acesteia apare in raportul Volcker la paginile 434 si 436, in legatura cu o tranzactie desfasurata prin intermediul companiei americane Texaco. Pe de alta parte, ministrul a explicat ca nume si companiile romanesti se afla intr-o anexa publicata pe site-ul sau oficial de comisia condusa de Paul Volcker, care nu face parte integranta din raport si care reprezinta numai un catalog cu toate firmele care au luat parte la programul ONU "Petrol contra Hrana".

De asemenea, el atrage atentia ca documentul elaborat de comisia Volcker este insotit de un "Glosar", in care sunt trecute absolut toate numele ce apar cel putin o data in raport, iar in aceasta lista nu este "nici un nume romanesc".

Totusi, Ungureanu subliniaza ca "textul arata ca mai mult de 2200 de companii din 4500 care au participat la program au fost implicate in operatiuni comeciale ilicite, fie ca a fost vorba despre mita sau comisioane ilegale", valoarea totala a acestor plati ilegale fiind de 1,8 miliarde de dolari. Insa, intrucat raportul Volcker este axat asupra modului in care secretariatului general al ONU a gestionat programul, nu se stie daca, printre aceste 2200 de companii figureaza sau una vreuna romaneasca.

Seres face cercetari

Ministerul Economiei si Comertului (MEC) va verifica daca au existat companii de stat care au participat la programul "Petrol contra Hrana" si care au fost implicate in acordarea de plati ilegale catre fostul regim irakian, a declarat pentru Mediafax, Codrut Seres. "Vom verifica si in cadrul MEC eventualele corespondente care se pot stabili, legat de eventualele acorduri care au fost incheiate. Partea cealalta revine Parchetului. Importanta este perioada la care se face referire, daca companiile respective erau atunci private. Deci, trebuie verificat in doua directii, prima - eventualele acorduri, iar a doua companiile individual", a spus Seres.

De asemenea, purtatorul de cuvant al SRI, Marius Bercaru, a declarat pe postul de radio Romana Actualitati ca, in 2003, SRI a informat autoritatile capabile sa ia decizii cu privire la implicarea unor firme romanesti in program, informaza Rador. Potrivit Mediafax, cel mai mare contract de prestari servicii si livrari de echipamente incheiat de o firma romaneasca in programul "Petrol contra Hrana", in valoare de 19,7 milioane de euro, are ca titular societatea Upetrom 1 Mai Ploiesti. Pe langa Upetrom mai sunt mentionate alte 11 firme romanesti: UPET , Romtek Special, Petrotub Roman, PCC Sterom, Black Sea Technochim, Electronum, General Turbo, Sancamex, Rompetrol, Bulf Oil si Hash Ro Shipping Oil SRL.

Coruptia internationala

Raportul Comisiei Volcker privind neregulile din programul "Petrol contra Hrana" mentioneaza numele unor companii importante din intreaga lume, care au negat insa ferm ca ar fi efectuat plati ilegale sau ar fi incalcat embargoul impus Irakului, informeaza Mediafax. Dupa 18 luni de ancheta, comisia condusa de fostul presedinte al Rezervei Federale Americane Paul Volcker, a publicat saptamana trecuta cea de a cincea si ultima versiune a raportului privind neregulile si deturnarile de fonduri din programul ONU "Petrol contra Hrana", care functionat intre 1996 si 2003.

Documentul de 500 de pagini ii enumera totodata intre asa-zisii "beneficiari politici" ai programului pe deputatul britanic George Galloway, pe presedintele regiunii lombarde a Italiei, Roberto Formigoni, sau pe preotul Jean Marie Benjamin, fost asistent al secretarului de stat al Vaticanului devenit militant pentru ridicarea sanctiunilor impotriva Bagdadului.

Noul raport al comisiei de ancheta conduse de fostul sef al bancii centrale a SUA Paul Volcker stabileste ca peste 4500 de companii din 60 de tari, in principal ruse si franceze, au participat la programul umanitar "Petrol contra Hrana" derulat de ONU pentru a atenua impactul sanctiunilor economice asupra populatiei irakiene, iar peste jumatate din aceste companii s-au dedat la diferite fraude.

Programul umanitar derulat intre 1996 si 2003, cu o valoare totala de 64 miliarde de dolari, a permis Bagdadului supus embargoului sa vanda petrol pentru a cumpara bunuri de consum, dar a fost "deturnat" de fostul regim al lui Saddam Hussein si mai multe miliarde de dolari au ajuns in buzunare particulare irakiene si internationale, prin intermediul suprafacturarii sau al vanzarilor paralele.

Reactiile companiilor nu au intarziat sa apara. Banca franceza BNP Paribas, despre care raportul aprecia ca s-a aflat intr-un "conflict de interese", a negat acest lucru si a afirmat ca actiunile sale au fost transparente. BNP Paribas, care era mandatata pentru a administra conturile programului "Petrol contra Hrana" in Irak "si-a indeplinit obligatiile care rezultau din contractul cu ONU" si a cooperat deplin cu Comisia Volcker.

Grupul german Siemens, care ar fi platit mita 59.434 de dolari pentru obtinerea unui contract, considera "premature si nejustificate" banuielile pe care raportul Volcker le arunca asupra sa. Ancheta interna efectuata de Siemens nu a confirmat acuzatiile aduse filialelor sale din Franta si Turcia, a anuntat compania, care a subliniat ca nu are cunostinta de plati ilegale catre oficiali irakieni.