Senatorul PSD Sorin Oprescu conduce doua spitale, Universitar si Elias. A fost om cu toti oamenii politici care au avut vreo problema medicala. Sorin Simion, seful Spitalului Colentina, a avansat nevestele politicienilor de care atirna postul lui. Serban Bradisteanu, de la Spitalul de Cardiologie, a rezistat tuturor atacurilor gratie carnetului de partid. Iar Paul Stoicescu, de la Spitalul TBC, isi trimbiteaza prietenia cu DIP si cu Basescu. Fenomenul poate fi gasit si la Cluj, si la Iasi, ba chiar si la Falticeni.

Remus Opris a fost internat in spitalul condus de pesedistul Sorin Oprescu exact cind era secretar general al Guvernului CDR. Sorin Simion, director la Colentina, si-a facut nevasta medic primar pe cind era secretar de stat in Ministerul Sanatatii. Ioan Paul Stoicescu, de la Spitalul TBC, se lauda ca l-a avut pacient pe insusi presedintele Basescu. Iar fostul senator PSD, Serban Bradisteanu, a beneficiat simultan de protectia Rodicai Stanoiu, pe cind era ministru al Justitiei, si de o ordonanta de guvern redactata anume pentru el ca sa devina director la Institutul "C.C. Iliescu". Sint oameni care detin puterea citorva spitale importante, in ciuda guvernelor care au trecut peste ei. De fiecare data s-au schimbat ministrii Sanatatii, ori au zburat mai multe rinduri de sefi ai caselor de asigurari, sau au fost inlocuiti directorii directiilor de sanatate publica, ai institutelor, ai spitalelor de provincie. Numai ei au ramas.

Oprescu i-a primit pe toti in pijamale

Sorin Oprescu este director la Spitalul Universitar din 1994. Mai conduce si Spitalul Elias, al demnitarilor, si Colegiul Medicilor Bucuresti. Este profesor universitar la UMF "Carol Davila", sef de clinica in Universitar (post pe care e suspendat cit este director), senator PSD, vicepresedintele Comisiei de sanatate din Senat, presedinte executiv al PSD Bucuresti. Postura sa de opozant in interiorul PSD i-a atras simpatia celor din Opozitie, care nu s-au sfiit sa-l acceseze ori de cite ori problemele de sanatate ale familiior lor au devenit urgente. Este una dintre explicatiile pentru care a rezistat sub guvernarea CDR, cind i-a avut internati pe Radu Vasile si pe Remus Opris, unul la Elias, celalalt la Universitar.

Parlamentari, politicieni, ziaristi - toti s-au internat "la Oprescu", pentru ca mereu au gasit usa deschisa si pentru ca, dintre toti directorii de spitale, el le-a rezolvat cel mai repede solicitarile. De multe ori isi ofera el ajutorul. Si, in secunda urmatoare, suna pe profesorul de care e nevoie. Nu il refuza nimeni, pentru ca i-a ajutat pe profesorii din spital si le-a modernizat clinicile, pe rind, la toti. Printre altii, au gasit adapost in spitalele lui Sorin Oprescu: Ion Iliescu, Radu Vasile si rudele sale, Remus Opris, Corneliu Coposu, Viorel Hrebenciuc, Dumitru Sechelariu, Nicu Ceausescu, George Copos, Dana Razboiu (pe cind era sotia ministrului Sanatatii Ovidiu Brinzan), Dan Diaconescu, Octavian Paler, Silviu Brucan, Ion Diaconescu, Valerian Stan, consilieri municipali - pe vremea cind Oprescu era in Consiliul General al Capitalei.

Putere si in UMF, si in Senat

Dupa ce l-a invins pe Laurentiu Popescu in 2004, in alegerile de la UMF "Carol Davila", impunindu-l ca rector pe Florian Popa, Sorin Oprescu a preluat, practic, puterea. N-a candidat la nici o functie, ca sa nu i se reproseze ca face jocuri pentru el. Insa rectorul Florian Popa a fost ales cu sprijinul sau, iar Mircea Cinteza, pe postul de decan, era la acea ora persoana perfecta care, prin neutralitatea sa, garanta echilibrul. Acum, ca presedinte al Consiliului de Onoare din universitate, Sorin Oprescu are suficienta putere ca sa influenteze decizii importante din Senatul UMF. De exemplu, acum citeva luni l-a blocat pe liberalul Dan Sabau, seful Comisiei de sanatate din Senat, sa prinda post la Universitate.

Nu stie la care spital sa renunte

Sorin Oprescu isi explica trainicia sa prin aceea ca, in ciuda reclamatiilor si a controalelor, nimeni n-a reusit sa-i gaseasca nimic. Sustine ca a avut nenumarate tentative de decapitare, atit pe vremea colegilor sai din PSD, cit si atunci cind a facut parte din Opozitie. In 1996, cind ministrul Sanatatii, Iulian Mincu, semnase ordinul de demitere pe baza unei reclamatii cum ca ar fi antamat credite de stat, l-a salvat Nicolae Vacaroiu. "In 1997, intr-o sedinta a PNTCD s-a pus problema ca de ce Spitalul Universitar nu este al PNTCD si este al PDSR. Mi-au trimis o noua comisie pe cap, am dat examen din nou pentru postul de director si ultima intrebare era 'care este politica PNTCD in domeniul sanatatii?>>. Am scris drept raspuns cuvintul care reprezinta organul sexual masculin. Dragulescu nu m-a mai demis si asta l-a costat scaunul".

O sesizare ajunsa la premierul Victor Ciorbea i-a adus lui Oprescu Corpul de Control al primului-ministru in spital, condus de Valerian Stan. Acesta a verificat cele 23 de puncte din sesizare si l-a lasat in pace. Dupa un an, i-a fost pacient. Oprescu sustine ca si Hajdu Gabor a primit aceeasi misiune si, dupa un control, s-a lasat si el pagubas. Cit a fost ministru liberalul Cinteza, care conduce si el o clinica in Spitalul Universitar, Oprescu n-a fost deranjat.

"De fapt, toti ministrii Sanatatii, si-ai mei, si-ai lor, au incercat sa-mi puna frina. Ai mei, cu controale. Ai lor, cu reclamatii si ordine de demitere. Ion Diaconescu, cind iesea de la mine, mi-a spus: 'Auzi, bai, eu cred ca ai tai ti-au tras-o mai rau decit ti-au tras-o ai nostri>>". Daca legea spitalelor il va scoate incompatibil, Oprescu nu stie ce spital va alege. Spune ca din Universitar si Elias incearca sa faca un "consortiu universitar", care sa-i confere un unic drept de conducere. Iar daca va fi sa aleaga intre Senat si UMF, crede ca va ramine profesor in clinica din Spitalul Universitar.

Sorin Simion: derogari la neveste

Sorin Simion este directorul Spitalului Colentina, conferentiar universitar la UMF si sef de clinica de chirurgie in acelasi spital. A fost secretar de stat PSD in Ministerul Sanatatii pe vremea Danielei Bartos. Se bucura de prietenia fostului rector al UMF si fostului senator PSD, Laurentiu Mircea Popescu, cel care i-a garantat si o apropiere in PSD de varul Dan Ioan Popescu. Si-a promovat nevasta, Georgeta Simion, medic primar, cu citiva ani inainte ca aceasta sa aiba criteriul de vechime. Pentru ca nu reusea sa obtina derogarea, dupa insistente si presiuni, ministrul Daniela Bartos i-a semnat aprobarea cu precizarea, pe coltul hirtiei, ca el, secretarul de stat Sorin Simion, isi asuma intreaga responsabilitate.

Acum Georgeta Simion, din preparator de anatomie patologica, cum a intrat in spital, este, de citeva luni, sefa sectiei de ATI din spitalul condus de sotul ei. Pentru a fi nevoie de un sef nou de sectie la ATI, conducerea spitalului a unit doua sectii care, fireste, avea nevoie de un sef nou. Sorin Simion sustine ca derogarea pentru a da examen mai devreme i-a adus sotiei sale doar titlul, nu si drepturile de care s-ar bucura ca medic primar si ca inca e platita tot ca medic specialist.

Simion a facut un serviciu similar si prietenului sau, fostul rector Laurentiu Popescu, pentru sotia acestuia, Olga Simionescu. Cu derogari pentru merite deosebite semnate de sotul sau, Olga Simionescu a intrat in spital intii ca preparator, cale pentru care nu e nevoie de examen de rezidentiat, apoi a devenit asistent si dupa doi ani de specialitate si-a dat examenul de primariat cu derogare, pe care l-a luat. A sarit patru ani din cariera. Acum este conferentiar universitar. Simion i-a facut o sala speciala de operatii Olgai Simionescu, sala pe care a tinut-o incuiata cit aceasta a fost in concediu. Cariera Olgai Simionescu a fost explicata in amanunt in numeroase memorii trimise de medicii din Spitalul Colentina ministrilor Sanatatii si Educatiei, insa nimeni nu a luat vreo decizie.

Cumnata lui Tariceanu, in spitalul lui Simion

Sorin Simion a devenit notoriu prin metodele sale prin care a supravietuit. A fost intr-o buna relatie cu Casa de Asigurari de Sanatate Bucuresti dupa ce a privatizat laboratorul spitalului, iar acesta a fost cistigat, prin licitatie, de chiar firma Romar, a sefului Casei, Robert Serban. A lansat, permanent, zvonuri ca este prieten cu oameni influenti din PSD, iar dupa ce s-a schimbat guvernarea, ca e amic cu cei de la Putere. In Spitalul Colentina se stie ca este amic cu Cosmin Gusa, ori ca Magda Dinu, cumnata premierului Tariceanu, este angajata ca rezident in sectia a doua de dermatologie. Acum, Simion sustine ca se numara printre initiatorii PNL-ului, din 1990. Recent, Simion si-a mai adus un pol de putere in spital, dupa ce l-a adus ca sef al sectiei de neurologie pe Ioan Buraga, director in Ministerul Sanatatii.

Sorin Simion este, insa, unul dintre directorii care a aplicat metode intr-adevar feudale in relatia sa cu angajatii. Cind medicul primar Mihaela Leventer a devenit incomoda, a trimis patru muncitori ca sa o scoata cu forta din cabinet, pentru ca voia sa o mute cu tot cu post in policlinica, gest total ilegal. Doctoritei i-au fost scoase pe hol biroul, dosarele si obiectele personale. Daca cineva indrazneste sa i se opuna, gaseste imediat cel putin 4-5 medici sau asistente din spital care sa scrie la repezeala petitii despre activitatea celui hulit. Si in reclamatii apar amanunte de genul: "se poarta urit cu pacientii" ori "nu raspunde la solicitarile bolnavilor". Toate sesizarile au, fireste, date de inregistrare "bune".

Basescu, pacientul lui Paul Stoicescu

Ion Paul Stoicescu este directorul Institutului de Pneumologie "Marius Nasta" din Bucuresti, din anul 1996, presedintele Societatii Romane de Pneumologie, conduce Fondul global HIV-SIDA, TBC si malarie si banii aferenti. Fost sef al Comisiei de pneumoftiziologie intre anii 1996 si 2004, in cadrul careia decidea politica ministerului in tuberculoza, raspundea inclusiv de licitatiile pe programul de TBC. Desi a renuntat la norma de profesor universitar din anul 2002, continua sa conduca spitalul, mai ales dupa ce a devenit membru al Academiei de Stiinte Medicale. Fiica sa, Ruxandra Ulmeanu, este medic primar bronholog in acelasi institut. Laboratorul este privatizat cu aceeasi firma Romar a fostului sef al Casei Bucuresti, Robert Serban.

Stoicescu sustine ca nu a avut nici un sprijin politic, desi "e-adevarat, Dan Ioan Popescu mi-a fost prieten, dar ne-am certat, iar cu Laurentiu Mircea Popescu sint amic bun si i-am tratat mama". Tot fara sa se laude, seful Institutului "Marius Nasta" nu uita sa mentioneze ca insusi presedintele Basescu i-a fost pacient.

In primavara acestui an a avut si el o tentativa de stramutare a unor medici incomozi, propunind construirea unor cabinete pe acoperisul spitalului, in niste baraci. Constructia a necesitat insa decopertarea acoperisului, actiune care s-a petrecut in plin sezon ploios, cind apa s-a infiltrat prin tavan pina la parterul cladirii. Au fost zile cind pacientii erau mutati de catre asistente dintr-un colt in altul ca sa nu-i ploua, iar infirmierele stringeau permanent apa de pe jos. Sectiile de chirurgie au fost atunci dezafectate pina la terminarea constructiei, iar aparitia evenimentului in presa a oprit pe moment mutarea doctorilor pe acoperis. Institutul lui Stoicescu este locul in care bolnavii sint directionati sistematic catre anumiti chirurgi, pentru a-i lasa pe altii fara pacienti si, astfel, sa fie discreditati ca nu au bolnavi de operat.


O ordonanta de guvern pentru Bradisteanu

Citeste si:

Serban Bradisteanu este directorul Institutului de Cardiologie "C.C. Iliescu" si sef de sectie la Spitalul de Urgenta Floreasca. A fost sef al Comisiei nationale de transplant. In legislatura trecuta s-a bucurat de protectia si prietenia fostului ministru al Justitiei Rodica Stanoiu, el insusi fiind pe atunci senator PSD. A cistigat anul trecut concursul de director al institutului pe vremea ministrului Sanatatii, Ovidiu Brinzan, cind l-a invins pe contracandidatul sau, Cezar Macarie, cu care se judeca si acum pe conditiile dubioase pentru care i-a fost acceptat dosarul la concurs.

Potrivit legislatiei, Bradisteanu nu ar fi avut voie sa devina sef de spital clinic decit daca era cadru universitar, ceea ce nu indeplinea. Insa Guvernul Nastase a dat o ordonanta, anul trecut, prin care a exceptat de la regula si pe cercetatorii de gradul 1. Singurul cercetator din Romania care voia sa devina director la acea ora era senatorul Serban Bradisteanu. Numai ca nici aceasta functie nu este total elucidata. In sesizarile trimise ministrilor de catre medicii de la Institutul Iliescu se precizeaza ca nu exista nicaieri depus la Academie un dosar de cercetator gradul 1 pe numele lui Bradisteanu, care este cercetator doar cu gradul 2, iar Academia nu a aratat documentul niciodata. Bradisteanu se prevaleaza de o hirtie semnata de fostul presedinte al Academiei de Stiinte Medicale, Nicolae Cajal, in care acesta spune ca este cercetator gradul 1, insa care nu tine loc de titlu.

Bradisteanu a mai fost insa director la Institutul Iliescu, in diverse episoade, in anii trecuti, insa perioada in care s-a simtit calitatea sa de stapin a fost cea din 2003, cind a inchis tot institutul pe motiv ca acesta trebuie renovat. Salile de operatie ale celui mai important spital de cardiologie din tara au fost incuiate si sute de bolnavi au ramas pe lista de asteptare care se tot lungea. S-a incercat redirectionarea lor catre Spitalul Militar sau Floreasca (unde opera si Bradisteanu). Insa presa a semnalat cazuri de bolnavi care au murit, pentru ca nu au mai fost operati la timp, aduse in discutie de chiar chirurgii de la institute, care somau. Serban Bradisteanu a fost partener de firme cu Dan Radu Rusanu (PNL), vicepresedinte al Camerei Deputatilor.

Roata profesorilor conduce spitalele

Actuala legislatie permite ca directorii spitalelor bucurestene, in majoritate profesori universitari, sa fie ca spitele aceleiasi roti. Se invirte atita vreme cit spitele ramin la locul lor. Teoretic, directorii de spitale ar trebui sa raspunda in fata Consiliilor de Administratie (CA). Care, tot teoretic, ar putea sa ii demita pe directori, daca situatia o cere. Insa printre membrii consiliilor se numara reprezentanti ai UMF si ai Colegiului Medicilor, adica tot ei, profesorii universitari. Astfel, la Spitalul Colentina in CA sint Eugen Bratucu (directorul Spitalului Caritas) si Adrian Streinu-Cercel (sef la Institutul "Matei Bals"). La Spitalul Floreasca, membri in CA sint Sorin Oprescu si Florian Popa (rector si director la Spitalul "Sf. Pantelimon").

O situatie amuzanta se intilneste la spitalele "Sf. Pantelimon" si Universitar. Rectorul UMF Florian Popa este director la "Pantelimon" si este supravegheat din CA de Sorin Oprescu. Iar Oprescu e director la Universitar si-l are in CA pe Florian Popa.

Stamatian de la Cluj e peste tot

Medicul clujean Florin Stamatian este ginecolog de profesie si conduce Clinica de Ginecologie I "Doamna Stanca" din Cluj. De asemenea, el este si un vechi membru PD, de zece ani, momentan ocupind functia de vicepresedinte al organizatiei locale. Stamatian a candidat si la presedintia PD, dar a fost surclasat de Emil Boc. Sosirea PSD la guvernare in 2000 l-a gasit in pozitia de sef al sectiei de obstetrica, iar pina in 2003 a avansat, devenind directorul clinicii. Stamatian are si un cabinet particular de ginecologie (HATOR). Este directorul Centrului de biologia reproducerii umane si diagnostic prenatal, profesor universitar la Universitatea de Medicina si Farmacie (UMF) "Iuliu Hateganu" din Cluj, membru supleant in Comisia de disciplina a Colegiului Medicilor Cluj si presedintele Asociatiei Romane de Medicina Prenatala.

Pe linga toate acestea, Stamatian este consilier local din partea PD si a devenit, anul acesta, seful Directiei de Sanatate Publica (DSP) Cluj, dupa ce fostul sef, membru al PSD, si-a dat demisia. Ca si consilier local, Stamatian a votat anul acesta, alaturi de colegi, o hotarire de consiliu prin care asociatia ProVita, al carei presedinte este, a primit 110 milioane de lei pentru a-si face un site pe Internet.

Modelul de la Falticeni

De 12 ani, in functia de director de spital, sotia, sefa a unei sectii a spitalului, cu cabinet particular peste drum de institutia pe care o conduce - aceasta este in citeva cuvinte caracterizarea directorului Spitalului Municipal din Falticeni, judetul Suceava, medicul Adrian Emil Sigmund. De specialitate cardiolog, medicul conduce spitalul falticenean din 1993, timp in care a rezistat tuturor guvernarilor, fara insa a fi membru al vreunui partid politic. Dr. Sigmund nu lucreaza singur, sotia sa, Mariana Sigmund, fiind sefa Sectiei de Neonatologie a spitalului la care sotul sau este director de 12 ani. Medicul Adrian Sigmund detine si un cabinet particular in Falticeni, un cabinet de cardiologie, situat chiar vizavi de Spitalul Municipal, intr-o locatie in care are cabinet particular si sotia sa.

Clanurile de la Iasi pregatesc mai multi urmasi

In Iasi, nu exista spital in care sa nu functioneze regulile nescrise ale nepotismului. La 67 de ani, Carol Stanciu, fostul rector al Universitatii de Medicina si Farmacie "Gr.T. Popa", actual decan al Facultatii de Medicina Generala, este in acelasi timp si seful Institutului de Gastroenterologie din cadrul Spitalului "Sf. Spiridon". In perioada de rectorat a lui Stanciu, fiicele acestuia, Irina si Oana Stanciu, au fost angajate ca medici chiar la Institutul de Gastroenterologie. Tot pe statele de plata de la Spitalul "Sf. Spiridon", ca sef-serviciu aprovizionare figureaza Lucian Todoroni. Aceeasi functie a avut-o in cadrul UMF, pe care a parasit-o in aceeasi perioada cind Carol Stanciu a predat stafeta de rector.

Adrian Covic, directorul Spitalului Parhon, este coleg de serviciu chiar cu mama sa, Maria Covic, sefa de clinica la acelasi spital. Tot in sistem, dar ca sef al clinicii de Genetica de la Spitalul de Copii "Sfinta Maria", lucreaza Mircea Covic, tatal directorului de la Parhon. Cei trei membri ai familiei sint, de asemenea, profesori universitari la UMF Iasi.

Spitalul de Copii "Sf. Maria" este condus de patru ani de Marin Burlea. Acesta ocupa de un an si functia de prorector la UMF Iasi. Daca nu e la spital sau la UMF, Marin Burlea poate fi gasit la cabinetul particular: Helicomed.

Si medicul Paul Botez, cunoscut ortoped, a impuscat doi iepuri dintr-o data: si director al Spitalului de Recuperare, si decan al Facultatii de Bioinginerie din cadrul UMF Iasi.

Tot din rindul medicilor cu trei slujbe face parte si Mircea Onofriescu. Ginecologul are cabinet particular, catedra la UMF si functia de director al Maternitatii "Cuza Voda". La fel si colegul sau de la Maternitatea "Elena Doamna", Dutu Butureanu.

Clanul "Dragomir" din sistemul sanitar iesean este format din: Cristian Dragomir, seful clinicii a III-a chirurgie de la Spitalul Spiridon, Dragos Dragomir, fratele acestuia, sef de clinica la Maternitatea "Cuza Voda". Amindoi sint si profesori universitari la UMF Iasi. "Microbul" meseriei a fost transmis, se pare, si la cei doi fii ai acestora, Razvan si Bogdan, amindoi asistenti universitari la Facultatea de Stomatologie.

O alta familie cunoscuta in reteua sanitara ieseana este familia Mihalache. Dupa ce a parasit fotoliul de director la Spitalul de Urgente, Stefan Mihalache a devenit presedintele Consiliului de administratie al aceluiasi spital. Sotia lui, Cornelia, preda cursul de Medicina a muncii la UMF. Pupilele familiei: Grigore Mihalache si Irina Ligia Mihalache sint cadre didactice la UMF.

Familia Stela si Dan Gotia "stapineste", de ani buni, doua clinici din cadrul Spitalului "Sf. Maria" din Iasi. Au cabinet medical individual, iar fiica lor este sefa de lucrari la UMF Iasi.