Confederatiile sindicale reprezentantive la nivel national - Cartel Alfa, BNS, CSDR si CNSLR-Fratia - critica modul in care guvernul Tariceanu aplica dialogul social si au decis sa-si suspende participarea din comisiile specializate pana in momentul in care Legea bugetului pe anul viitor si salariul minim pe economie vor fi discutate in cadrul Consiliului Economic si Social (CES). In caz contrar, sindicatele ameninta cu demararea actiunilor de protest in toata tara.

Sindicatele ameninta ca vor intreprinde si alte actiuni, inclusiv greve la nivel national, pentru a determina reprezentantii guvernului sa respecte legea dialogului social. "Proiectul Legii bugetului de stat, un act extrem de important, care sta la baza constructiei politicilor in toate domeniile, economic si social, ca si cele necesare procesului de integrare, a fost aprobat de guvern si inaintat parlamentului fara a fi prezentat mai intai partenerilor sociali spre dezbatere, nici in comisiile de dialog social, nici in cadrul CES", se arata intr-un comunicat remis ieri de sindicate.

Salariul minim, departe de solicitarile sindicale

O alta nemultumire a sindicalistilor este legata de salariul minim pe economie prevazut in anul 2006, care nu va cunoaste o crestere semnificativa, ci doar o majorare infima de nici 7% fata de valoarea din acest an, in timp ce bugetul parlamentului ajunge la o valoare aproape dubla fata de cea din anul 2004. Potrivit liderului BNS, Dumitru Costin, anul viitor salariul minim trebuia sa ajunga la circa 4,2 milioane de lei vechi, si nu la 3,3 milioane, asa cum prevad autoritatile.

Nemultumiri la elaborarea bugetelor ministerelor au venit chiar si din partea membrilor cabinetului Tariceanu, cea mai concreta fiind demisia ministrul educatiei, Mircea Miclea. Principalele institutii care vor beneficia de fonduri suplimentare comparativ cu bugetul alocat in 2005 sunt ministerele Sanatatii, Transporturilor, Educatiei, Agriculturii, Apararii, in timp ce Ministerul Economiei si Comertului va primi fonduri bugetare mai reduse.

Citeste si:

Subventiile, in cadere libera

De anul viitor, subventiile acordate de catre stat in cazul anumitor produse sau servicii oferite populatiei vor scadea dramatic. Astfel, vor fi mai mici, din 2006, subventiile pe produse - cu 23%, cele pentru acoperirea diferentelor de pret si tarif - cu 8%, primele acordate producatorilor agricoli - cu 44%, in cazul sustinerii infrastructurii de transport - cu 56% mai mici, precum si subventiile pentru protectia sociala in sectorul minier, care vor fi cu pana la 20% mai mici. Daca subventiile pe produse vor scadea de anul viitor, cele pe activitati vor creste, potrivit proiectului de buget ajuns in parlament, cu aproximativ 5%. Pe plus vor fi, in 2006, si subventiile acordate pentru transportul feroviar public de calatori - 8%, metrou - 5,8% si, de departe, cele mai semnificative subventii vor fi acordate anul viitor pentru actiunile de ecologizare, respectiv cu 34% mai mari fata de sumele acordate in acest an. Totodata, cresteri infime pot fi observate in cazul subventiilor ce vor fi acordate anul viitor pentru stimularea exporturilor - cu doar 0,6% si pentru sprijinirea producatorilor agricoli - 0,7, in timp ce pentru conservarea sau inchiderea minelor, subventiile ce urmeaza sa fie acordate anul viitor sunt cu 16,5% mai mari fata de acest an, semn ca guvernul incearca in continuare sa scape de unitatile neproductive din minerit. Trebuie amintit faptul ca ajutorul de stat pentru sectorul de minereuri si lignit va trebui redus treptat, pana la sfarsitul anului viitor, cand se va sista complet.

Pentru a exemplifica cam cati bani se duc pe aceste subventii, merita amintit ca numai pentru subventionarea energiei termice livrata populatiei anul viitor au fost calculate sume totale de 252.072 mii RON, din care numai Bucurestiul "inghite" peste 55.000 mii RON.

Compensari ale datoriilor la buget, doar in cazul anumitor firme

In ceea ce priveste diversele solicitari ale patronateler si sindicatelor referitoare la acordarea anumitor facilitati societatilor implicate in refacerea pagubelor create de inundatiile recente, guvernul a dat curs, potrivit poiectului de buget pe 2006, doar uneia dintre acestea. Astfel, firmele de constructii implicate in refacerea infrastructurii sau imobilelor apartinand unor institutii, precum si in lucrari hidro determinate de inundatii pot sa solicite compensarea datoriilor la bugetul de stat, scadente pana la 31 decembrie 2005 cu valoarea lucrarilor sau serviciilor prestate.