O bomba a explodat ieri in mass-media din Romania: "Curtea de Conturi a identificat, in urma unor controale, o serie de in procesul de privatizare a societatii RAFO Onesti, iar raportul a fost transmis Parchetului si Departamentului National Anticoruptie". Uaaaau! Care va sa zica, dupa ce, ani de zile, presa romaneasca de toate culorile a prezentat pe larg, cu documente, cu marturii, cu dovezi elocvente, ilegalitatile comise la RAFO, dupa tam-tamul facut in campania electorala din toamna anului 2004 pe marginea acestui caz celebru, dupa ce chiar Parchetul a luat la puricat afacerea, arestandu-i pentru o perioada pe principalii inculpati, in frunte cu celebrul Corneliu Icobov, iata ca s-a trezit si Curtea de Conturi a Romaniei, anuntand ca a gasit oarece "nereguli majore".

Dar, adevarata bomba legata de acest caz marcat de interese politice a fost descoperita ieri de catre reporterii ziarului nostru: presedintele in functie la acea vreme, Ion Iliescu, a promulgat Legea nr. 599 din 15 decembrie 2004, care prevedea conversia datoriilor uriase ale RAFO in actiuni cu doua zile inainte de aprobarea acestei legi in parlament (vezi cele doua facsimile). "Daca asa stau lucrurile, atunci decretul presedintelui Iliescu este nul de drept, cu toate consecintele care decurg din aceasta grava eroare" - ne-a declarat cunoscutul avocat Aurelian Pavelescu.

Atat legea cu pricina, cat si decretul prezidential de promulgare al acesteia au fost publicate in "Monitorul Oficial" al Romaniei nr. 1224, partea I, din 20 decembrie 2004. Numai ca Legea nr. 599, semnata de presedintele Camerei Deputatilor, Valer Dorneanu, si de presedintele Senatului, Doru Ioan Taracila, este din data de 15 decembrie 2005 (data este inclusa chiar in titlul legii - n.red.), iar Decretul nr. 1146, semnat de presedintele Ion Iliescu, este datat, atat in titlu, cat si la semnatura, cu doua zile mai devreme, adica, 13 (sic! - n.n.) decembrie 2004.

Ce sa intelegem din aceasta grava eroare? "Lasand la o parte aspectele juridice - care, repet, daca asa stau lucrurile, presupun implicatii grave, inclusiv anularea actelor normative precedente -, aceasta este inca o dovada in plus, daca mai era nevoie, ca este impregnata politic, este adanc marcata de interese de la cel mai inalt nivel, iata, inclusiv de la Presedintia Romaniei" - ne-a declarat avocatul Aurelian Pavelescu.

Citeste si:

Revenind la raportul Curtii de Conturi, din continutul acestuia reiese ca "neregulile" constatate sunt vechi si ca ele s-au produs cu stiinta celor care ar fi trebuit sa actioneze pentru prevenirea lor. Bunaoara, semnarea contractului de privatizare s-a facut fara aprobarea guvernului. Apoi, Curtea de Conturi confirma ceea ce "Curentul" a scris in nenumarate randuri, si anume ca fosta Autoritate pentru Privatizare a decis, in mod ilegal, sa negocieze privatizarea RAFO cu un singur ofertant - consortiul format din firmele Imperial Oil si Canyon Servicos -, ceea ce a permis investitorului sa aiba o pozitie favorizanta si dominanta in cadrul negocierilor.

Pe de alta parte, in timpul negocierilor, o clauza privind investitiile asumate a fost modificata, figurand in oferta finala fara obligatia alocarii unor sume totalizand 70 milioane de dolari.Se mai arata in raport ceea ce iarasi presa a semnalat in nenumarate randuri, si anume ca APAPS a acceptat la negocieri pentru RAFO firma Imperial Oil Bacau, desi aceasta nu-si respectase obligatiile asumate la preluarea altei rafinarii din Modova, Darmanesti, si a firmei Romatest Voluntari.

In plus, firmele Imperial Oil si Canyon Servicos au beneficiat de alte facilitati, precum inlesniri la plata obligatiilor bugetare, ulterior privatizarii RAFO, incalcandu-se astfel principiul transparentei si aplicarii unui tratament egal tuturor potentialilor cumparatori. In fine, si in legatura cu incercarea de mascare a datoriilor uriase ale RAFO, prin conversia lor in actiuni, Curtea de Conturi nu face altceva decat sa confirme ceea ce presa a relatat cu lux de amanunte. "La RAFO s-a facut o conversie in actiuni de peste 3.600 miliarde de lei vechi, iar Parchetul trebuie sa faca investigatii amanuntite si privind aceasta operatiune" - a declarat, ieri, presedintele Curtii, Dan Drosu Saguna.

Ramane totusi intrebarea: cum de nimeni nu a observat, din decembrie 2004 si pana azi, ca decretul pentru aprobarea legii, care a starnit atatea valuri, a fost dat inainte de aprobarea acesteia in parlament?