Parintii ministrului Justitiei au castigat un imobil nationalizat in urma unui proces care s-a judecat cu incalcarea flagranta a legilor in vigoare. Este vorba, culmea, chiar de legile pe care ministrul Monica Macovei - la solicitarea imperativa a Uniunii Europene - le-a promovat si sustinut cu ardoare: repartizarea aleatorie a dosarelor si continuitatea completului de judecata. De cateva luni, pentru a se evita posibilitatea aranjamentelor judiciare, dosarele nu mai sunt repartizate judecatorilor de catre seful instantei, ci de catre… calculator, conform unui soft special, care inlatura posibilitatea ca un proces sa poata fi traficat - cum s-a intamplat de multe ori - prin schimbarea nemotivata a completului de judecata. Acest lucru se poate intampla doar in cazuri expres prevazute, cum ar fi recuzarea sau stramutarea, ceea ce presupune schimbarea chiar a instantei de judecata.

In cazul parintilor ministrului Justitiei, Vasile si Silvia Gherghescu, nu a fost insa vorba de asa ceva, ci de un blat in toata regula, la care au fost complici cel putin patru judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie: Luana Stancu, Ioana Surdescu, Filofteia Cizmaru de la Sectia Civila si presedintele Sectiei Civile, Danut Cornoiu. Care este insa, pe scurt, povestea acestui proces? In iulie 1996, Ana Maria Petrini a trimis notificari atat familiei Gherghescu, cat si societatii Apolodor (fostul ICRAL al sectorului 2), in care a aratat ca este proprietarul imobilului din Intrarea Ioanid nr. 3, pe care il revendica. Din acest moment, conform legii, Gherghescu nu mai putea sa cumpere, iar Apolodor nu mai putea sa vanda. Legea a fost insa data la o parte, iar vanzarea s-a perfectat in octombrie 1996. Dupa aparitia Legii 10/2001, Ana Maria Petrini a dat in judecata familia Gherghescu si a castigat procesul atat la Tribunalul Bucuresti, cat si la Curtea de Apel Bucuresti. A urmat recursul facut de parintii ministrului Justitiei, recurs judecat la Inalta Curte.

Conform procedeului amintit mai sus, calculatorul a stabilit primul termen de judecata pe data de 24 iunie 2005, la Completul nr. 1, care a fixat urmatoarea infatisare pe data de 23 septembrie a.c. In ziua respectiva insa, surpriza totala: magistratii Completului nr. 1 au cerut dosarul, care nu mai era de gasit. El a aparut insa la Completul nr. 2 - format din judecatorii Luana Stancu, Ioana Surdescu si Filofteia Cizmaru - care, desi nu fusese investit cu solutionarea cauzei respective, s-a grabit sa incalce prevederile legale si sa dea castig de cauza familiei Gherghescu. Acest lucru s-a intamplat in conditiile in care - dupa numeroasele condamnari la CEDO ale statului roman - Justitia din Romania si-a schimbat practica, in sensul ca nu mai da castig de cauza fostilor chiriasi care au cumparat cu rea-credinta imobilele, adica celor care fusesera notificati de proprietar.

Citeste si:

In mod cu totul surprinzator, fostul avocat pledant la CEDO, sustinator al cauzei proprietarilor, Monica Macovei, a refuzat, pana acum, sa aiba o pozitie publica, desi in cauza s-a incalcat nu numai principiul ocrotirii proprietatii, dar si cele privind repartizarea aleatorie a dosarelor si continuitatea completului de judecata. Dintre toate bilele negre primite pana acum de ministrul Justitiei, aceasta este, fara indoiala, cea mai severa, pentru ca doamna Macovei a demonstrat ca principiile democratice pentru care a militat sunt doar o vorba goala, fiind trambitate doar pentru consolidarea unui capital de imagine. Nu de altceva, dar, intamplator, zilele trecute, ministrul Justitiei ii povestea comisarului european Olli Rehn despre... implementarea sistemului informatizat de distribuire a dosarelor.

Daca ministrul Monica Macovei refuza sa ia atitudine fata de aceasta rusinoasa afacere judiciara, sunt asteptate, in continuare, reactiile Consiliului Superior al Magistraturii si Inaltei Curti de Casatie si Justitie. CSM s-a autosesizat si a demarat o ancheta pentru a stabili care sunt persoanele vinovate (judecatorii) de nerespectarea legii. Concret, trebuie sa se elucideze modul in care dosarul a fost blatuit, deci cum a ajuns sa fie judecat de alti magistrati decat cei care fusesera investiti cu solutionarea lui. Vor trebui sa dea explicatii atat membrii completului de judecata - Luana Stancu, Ioana Surdescu si Filofteia Cizmaru -, cat si presedintele Sectiei Civile, Danut Cornoiu. Daca CSM va ingropa aceasta afacere, nu numai ca va da un imbold instantelor inferioare sa incalce si ele legea, dar va dovedi ca nu este capabil sa gestioneze problemele sistemului judiciar. In mod normal, sanctiunea ce se aplica in asemenea cazuri este actiunea disciplinara care poate insemna inclusiv excluderea din magistratura. Iar in cazul de fata a fost vorba nici mai mult, nici mai putin decat de incalcarea unor prevederi solicitate de catre Uniunea Europeana.