Apa Nova se scalda in profituri tulburi

Ultimul obiectiv este si singurul atins, insa in folosul Veolia Waters (fosta Vivendi), caci, intre 2001 si 2004, Apa Nova a inregistrat un profit de circa 50 de milioane de euro. Asta cu pretul concedierilor masive si al cresterii tarifelor.

In ciuda banilor buni castigati, concesionarul s-a facut ca uita ca trebuie sa extinda si sa refaca retelele si, oricum, a acordat un interes mult mai mare celei de distributie a apei. "Fiind privati, s-au dus mai mult catre vanzarea de apa, din care se face mai usor profit. Le-am si reprosat acest lucru, ca au tratat sistemul de canalizare ca pe o Cenusareasa", spune viceprimarul Capitalei, Razvan Murgeanu.

Conform declaratiilor lui Radu Dumitrescu, directorul Agentiei de Reglementare a Nivelelor de Servicii Apa Canal Bucuresti (ARBAC), institutie care monitorizeaza derularea contractului cu Apa Nova, a fost indeplinit doar sapte la suta din programul de modernizare si extindere a retelei de apa si canal care trebuie realizat pana in 2010. Singurele lucrari mai serioase, la statia de epurare de la Glina, au fost realizate in buna parte cu banii municipalitatii.

Urmarile s-au vazut de mai multe ori in acest an. Inundatiile provocate de ploile abundente cazute in primavara si mai ales in toamna au cu certitudine o legatura directa cu lipsa investitiilor in infrastructura de canalizare. Reprezentantii Apa Nova se apara, insa, dand vina pe natura. "Este un caz de forta majora, un fenomen natural, nu trebuie sa existe neaparat un vinovat", spune directorul general al societatii, Andreas Baude. Nu se stie ce legatura are natura cu faptul ca in multe din zonele inundate canalizarea lipseste sau este foarte veche si, foarte probabil, colmatata. Dar lipsa investitiilor nu este nici pe departe cea mai mare problema. Neregulile au inceput inca din momentul negocierii contractului, in 1999-2000, cand reprezentantii Primariei si-au dat acordul pentru una din cele mai proaste afaceri din istoria orasului.

Conform stufosului document, concesionarul se obliga ca, in termen de la zece ani de la semnare, sa asigure o acoperire de 100%, dar numai pentru strazile si cladirile existente la data intelegerii. Cu alte cuvinte, daca Bucurestiul se dezvolta in ritm accelerat (cum o face deja), riscam ca in 2010 sa avem zeci de strazi noi si mii de constructii fara apa si canalizare. Totodata, sunt exceptate de la extindere strazile nepavate, adica exact cele de pe care lipsesc retelele edilitare. Lasand la o parte ambiguitatea termenului "nepavat" (ar putea intra aici si strazile acoperite cu piatra cubica, nu doar cele acoperite cu bolovani de rau ori pamant), se ajunge la situatia absurda in care primariile trebuie sa asfalteze strazile fara retele, pentru ca apoi Apa Nova sa vina si sa distruga carosablul pentru a introduce conductele.

Doru Giugula, consilier municipal si fost membru in Consiliul de Administratie al Apa Nova, spune ca neregulile sunt si mai mari. "Durata contractului este stabilita prost, apoi ei au primit tot patrimoniul RGAB la gramada, incluzand baze sportive si diferite cladiri. La inceputul activitatii, au casat o groaza de utilaje, desi inca puteau fi folosite, iar planul de reutilare pe cinci ani nu a fost respectat", afirma el.

Giugula mai spune ca datoriile RGAB au fost preluate, printr-o hotarare a Consiliului General Bucuresti, de catre bugetul Capitalei. Cu toate acestea, in 2004 Apa Nova avea datorii de 4.400 de miliarde de lei (circa 110 milioane de euro). Conducerea societatii a refuzat sa acorde revistei noastre un interviu si, desi a promis ca va raspunde in scris unor intrebari, pana la ora scrierii acestor randuri nu a facut-o. Nu va putem spune, asadar, cum a reusit Apa Nova sa acumuleze debite atat de mari.

si cu preturile au fost probeleme. Dupa ce a crescut tarifele mai mult decat ar fi trebuit, Apa Nova a fost amendata ca a incasat tariful de canalizare pentru 100% din apa livrata, dar si acuzata, in nenumarate randuri, ca include pierderile din retele in facturile consumatorilor.

In ciuda tuturor neregulilor enumerate, viitorul suna bine pentru Apa Nova. In cazul in care municipalitatea ar dori sa rezilieze contractul, ar trebui sa plateasca penalitati colosale, de ordinul sutelor de milioane de euro. Primarul general Adriean Videanu spune ca "exista tot felul de voci neavizate care, in necunostinta de cauza, cer rezilierea contractului. Or, acest lucru nu se poate face, pentru ca ar genera pierderi imense atat pentru bugetul Capitalei, cat mai ales ar pune in pericol un serviciu vital pentru oras".

CELE MAI IMPORTANTE CIFRE ALE UNEI AFACERI PROASTE

• Societatea Apa Nova SA a fost creata in 1999, prin asocierea dintre Primaria Municipiului Bucuresti (16,30% din actiuni) si Vivendi (83,70%). Dupa un scandal financiar, compania franceza si-a schimbat numele in Veolia Waters.
• In 2000, compania avea 5.000 de angajati, numar care a scazut, in 2004, la mai putin de jumatate (2.400).
• La inceputul activitatii, datoriile societatii erau de 2.500 de miliarde de lei vechi. Conform bilantului din 2004, ele urcasera la 4.400 de miliarde de lei vechi, asta desi o hotarare a Consiliului General stipulase preluarea datoriilor istorice ale RGAB de catre bugetul local.
• Reteaua de distributie a apei din Capitala are 2.081 km (din care 588 km artere de transport apa), plus 687 km conducte de bransament. Circa 25% din retele sunt mai vechi de 60 de ani, alte 25% fiind mai vechi de 25 de ani.
• Reteaua de canalizare are 2.541 km (din care 305 km canale colectoare principale). Circa 40% din aceasta infrastructura are durata de viata depasita.

"Exista tot felul de voci neavizate care, in necunostinta de cauza, cer rezilierea contractului. Or acest lucru nu se poate face, pentru ca ar genera pierderi imense pentru bugetul Capitalei."

Adriean Videanu,
primarul general al Bucurestiului

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe