Seful statului a condamnat Holocaustul, dar a facut o delimitare neta intre regimul politic responsabil pentru acest genocid si natiunea formata din oamenii de rand. "Forta noastra ca stat democratic este sa ne asumam propria istorie cu greselile sale, cu bune si rele, pentru a nu fi repetate pe viitor", a declarat Basescu. Atragand atentia ca Holocaustul este de netagaduit si nu trebuie ascuns tinerei generatii, seful statului si-a luat angajamentul ca pe timpul mandatului sau prezidential sa faca cat mai multi pasi decisivi pentru ca "o intreaga natiune sa-si afle realitatea istorica".

"Prigoana si rezistenta spirituala in anii Holocaustului" este si o expozitie documentara, deschisa la sediul Ministerului Culturii si Cultelor, care va putea fi vizitata pana pe 21 octombrie. "Crema populatiei evreiesti a cazut victima violentei brutelor insetate de sange. Organizati in bande si bine inarmati, legionarii au declansat atacul impotriva zonelor locuite, in principal, de evrei in noaptea de luni spre marti dimineata. Au incendiat sinagogi si locuinte, au devastat si distrus magazine". Este specificat intr-un extras din "Zilele pogromului" in descrierea lui Marcel Iancu.

"Holocaustul este una dintre cele mai mari tragedii ale secolului XX, iar aceasta expozitie nu este dedicata Holocaustului, ci doar unui segment al sau", a spus Virgil Nitulescu, secretar de stat in MCC. "Tema Holocaustului este noua in spatiul romanesc. O tema pe care societatea romaneasca a traversat-o cu suferinta. Ar trebui sa fiu entuziast, euforic, numai ca suntem la inceputul unei invataturi si procesul nu va fi usor. Expozitia este frumoasa, bine facuta, insa eu as fi pus-o in mijlocul orasului, la vedere", este de parere Stelian Tanase.

In timpul Holocaustului, 733 de artisti evrei au fost eliminati din toate teatrele romanesti. In expozitie exista si o colectie de discuri care aminteste de decizia ministeriala din noiembrie 1942, care prevedea topirea tuturor matritelor de disc ale compozitorilor si interpretilor evrei, dar si suluri de Tora pangarite in timpul pogromului din Bucuresti in 1941 si textile cu intrebuintare rituala. Desenele graficianului Lazar Zin evoca destinul cimitirului evreiesc din Bucuresti, str. Stevastopol, care din ordinul guvernului Antonescu trebuia ras de pe suprafata orasului.