164 de milioane de euro au platit societatile de asigurare in primele sase luni ale anului pentru masini accidentate sau furate in Romania. Asiguratorii estimeaza ca peste 100 de milioane de euro din aceasta suma au fost platiti pentru accidente inscenate. Profitorii acestui mod de operare sint vinati de o armata invizibila de experti: detectivii de asigurari.

Detectivii de la asigurari, cei care stabilesc daca societatea de asigurari trebuie sa plateasca sau nu despagubiri, sint, la baza, economisti, constructori, mecanici, fizicieni, chimisti, politisti etc. Cind cineva cere o despagubire, sar toti, fiecare cu specialitatea lui, sa verifice "realitatea producerii evenimentului".

Intr-un sfert dintre cazuri se dovedeste ca asiguratii care cer despagubiri sint escroci, ca si-au inscenat dauna, pentru a fi despagubiti. "Si totusi nu reusim sa depistam si sa scutim de la plata decit o mica parte din fraude", spune dr. Nicolae Moldoveanu, expert in combaterea fraudelor in asigurari, seful Departamentului de control de la ASIROM S.A. "Sistemul asigurarilor, completeaza el, este unul dintre cele mai intens fraudate peste tot in lume, cu atit mai mult in Romania, unde mijloacele de combatere sint rudimentare, iar imaginatia clientilor nu are limite".

Fraude de sute de miliarde de lei pe an

Detectivii de la asigurari, numiti "inspectori de daune", prefera, fara exceptie, anonimatul total. Nu exista unul sa nu fi fost amenintat de cei carora le-au respins cererile de despagubire. "Cum acestia sint toti infractori, e bine sa te tii departe de ochii lumii, sa-ti faci treaba cit mai discret", spune un veteran al meseriei de la OMNIASIG.

Incercarea de a stoarce bani nemeritati de la societatile de asigurari presupune un lant de infractiuni - fals, uz de fals, fals in declaratii si in inscrisuri sub semnatura privata, inselaciune, furt, abuz in serviciu contra intereselor publice etc. Insa rareori aceste infractiuni ajung sa fie pedepsite de justitie.

Treaba detectivilor de la asigurari este sa deconspire cit mai multe tentative de inselare a firmelor pentru care lucreaza. Companiile de asigurari cu cei mai buni detectivi, ASIROM, ALLIANZ-TIRIAC, ING NEDERLANDEN, care detin impreuna jumatate din piata asigurarilor in Romania, reusesc sa demonteze, fiecare, incercari de fraudare de peste o suta de miliarde de lei pe an.

Multi, da’ hoti

Cele mai multe fraude sint in domeniul asigurarilor pentru autovehicule. Asiguratorii au platit, numai in primele 6 luni ale acestui an, despagubiri de 164 de milioane de euro numai pentru masini, adica 80 la suta din totalul despagubirilor. Din acesti bani, dupa estimarile detectivilor, circa 100 de milioane de euro au fost platiti pe nedrept. Nu se poate verifica fiecare dosar in parte, ci numai cele care trezesc suspiciuni, si nici acestea nu sint toate respinse de la plata daca nu cad pe mina unui as in meserie. La ASIROM, de pilda, luna trecuta au fost respinse 48 de dosare din 161 verificate.

"La peste 4 milioane de masini, cite exista in Romania, numai 15 la suta nu sint asigurate. Restul de 85 la suta sint un teren incapator pentru fraude, spune Mihail Tecau, de la Comisia de supraveghere a asigurarilor. Fraudele in domeniul asigurarilor auto reprezinta 40-45 la suta din total, si e vorba doar de cele dovedite". La celelalte tipuri de asigurari, fraudele sint evident mai reduse, dar nici ele lipsite de un anume farmec provocator pentru detectiv. Numai la asigurarile de viata nu s-au inregistrat tentative, precum in filme, unde pentru incasarea primei se ajunge la crime admirabil de ingenioase.

Cum sa faci limuzina dintr-o rabla

Pentru proprietarii de autovehicule, cea mai obisnuita metoda de a-si tepui asiguratorul este sa cada la invoiala cu mecanicul care face reparatiile in urma unui accident si sa umfle costurile reparatiilor. ASIROM a primit de la proprietarul unui BMW, din Galati, o cerere de despagubire de 175 de milioane de lei, cerere acoperita cu facturi, fotografii, deviz de plata. Detectivul caruia i s-a incredintat cazul, expert in mecanica-auto, a stabilit o despagubire de numai 475.000 de lei. A economisit aproape 170 de milioane pentru firma.

Batea la ochi o reparatie de atitia bani. Detectivul n-a trebuit decit sa faca o verificare la Registrul Comertului, dovedind ca facturile erau false, din acelea cumparate pe trotuar, in Colentina, cu stampila de la firme inexistente. BMW-ul era o rabla, nu facea nici pe sfert din asigurarea ceruta. Nu exista detectiv sa un aiba la activ citeva cazuri similare.

Citeste si:

Imbogatit in 30 de minute

M.D., din Ploiesti, se falea, pe 23 august 2005 - data e importanta - la volanul unui Mercedes. Si cu cine se ia Mertanul la impuns in intersectie? Cu un Trabant, masina de carton pe care o face carnetel. Vine politistul de la circulatie, isi ia spaga, si in procesul-verbal muta momentul accidentului de pe 23 august, ora 23.40, pe 24 august, ora 00.10. 30 de minute. Fiindca exact de pe 24 august intra in vigoare asigurarea Mercedesului.

In baza procesului-verbal, ploiesteanul M.D. a incasat prima de asigurare de 180 de milioane de lei. Un detectiv cu ochi, de la ARDAF, a observat ca, in procesul-verbal de constatare, Mertanul aparea mai botit decit masina de carton pe care o facuse carnetel in intersectie. S-a uitat un pic la Mercedes: ceasul de bord ramasese blocat la ora accidentului.

Proprietarul a recunoscut malversatiunea si a dat banii inapoi. Politistul complice la aranjament se bucura acum de dragostea gardienilor de la penitenciarul Margineni. Detectivul care a scutit firma de plata a 180 de milioane n-a luat nici o prima. Politistii corupti, mai multi decit se vede de la pupitrul portocaliu al ministerului, aduc daune firmelor de asigurari auto. Din cauza lor, politele asiguratilor de buna-credinta sint mai mari cu 4-5 la suta.

Codul bunelor metode de tepuit asigurarile

O carte cu titlul de mai sus ar putea aparea sub semnatura Gheorghe Deleanu, fost director al Departamentului "Verificari" la ADAS, singura firma de asigurari inainte de ’89. "Cartea n-am publicat-o, fiindca de acolo ar invata toti sa fure de la asigurari". Batrinul Deleanu, care refuza sa-si publice singura carte a vietii, isi aminteste cum vecinii sai au vrut sa se imbogateasca. Aveau doua tablouri de Grigorescu. Asigurate.

S-au inteles cu hotii, batrinii au plecat in concediu la mare si la intoarcere au cerut despagubiri. "Au venit aici niste puisori de copii, de la asigurari, sa verifice furtul. Erau gata sa semneze actul de despagubire, cind i-am atentionat eu ca lipseau doi Grigorescu, dar nu si Delacroix, care era alaturi. Tablourile au ramas furate si pina la urma n-au mai luat nici o asigurare".

Batrinul detectiv, bautor de ceaiuri si adept tirziu al practicilor yoga, spune doar ca a fost, dupa ‘89, solicitat de o firma sa verifice un incendiu la o cabana din Bucegi, pentru care se cerea o despagubire de 320.000 de dolari. Cabana luase foc si arsese in mare parte. Batrinul a inspectat ruinele si a propus refuzarea platii: intre ruinele cabanei a gasit capacul de la canistra de benzina de la care se spunea ca a pornit incendiul: capacul era desurubat, deci incendiul a fost pus intentionat. Pentru rezolvarea data de el, scutind un sfert de milion de dolari, Deleanu a primit o prima de 38.500 lei, postal. Un pachet de tigari.

Reticenta paguboasa

Dr. Nicolae Moldoveanu, seful detectivilor de la ASIROM, are biroul plin de dosare suspecte, fiecare fila cintarind miliarde. "Noi folosim metode rudimentare, mai mult intuitia politista, gen Sherlok Holmes. Firma Highway Insu-rance, din Anglia, de pilda, foloseste detectorul de minciuni cind primeste o cerere de despagubiri.

Noi nu ne permitem asa ceva. Noi am avea nevoie de o baza de date comuna, toate societatile de asigurari, plus politia, sa vedem care sint teparii si sa nu-i mai acceptam in sistem. Mi se pare nociva atitudinea unor societati de asigurare care ignora fraudele si pagubele produse de asigurati, se tem ca o eventuala ofensiva impotriva acestora ar putea afecta renumele societatii".