Rodica & complicii, pensii cu premeditare

Rodica Stanoiu nu a fost singura care si-a atribuit fara temei calitatea de magistrat pentru a primi pensie marita. Secretarul sau de stat a facut la fel. Istoria pensionarii Rodicai Stanoiu se complica. Ea a semnat adeverinte potrivit carora ar avea calitatea de magistrat atit la inceputul mandatului de ministru, pentru a-si mari pensia normala pe care o avea inca din 1999, cit si in momentul in care a parasit ministerul.

Acest fapt i-a adus inca un spor la pensie. Nu e singura care s-a folosit de aceasta schema: fostul sau secretar de stat Ioan Alexandru si-a atribuit pensie de magistrat tot fara sa aiba aceasta calitate. Parchetul s-a autosesizat. Modul in care fostul ministru al Justitiei, Rodica Stanoiu, a reusit sa-si atribuie pensie de magistrat, desi nu a avut niciodata aceasta calitate, poate fi rezumat prin doua cuvinte: premeditare si recidiva. Printr-o schema similara a fost pensionat si fostul sau secretar de stat, Ioan Alexandru.

"Cotidianul" a aratat ieri ca, in februarie 2001, la o luna dupa ce a devenit ministru, Rodica Stanoiu a produs si semnat o adeverinta din care rezulta ca are o vechime in magistratura care ii permite sa primeasca pensie de serviciu, desi nu fusese niciodata magistrat, in sensul pe care legea il atribuie acestui termen. Rodica Stanoiu sustine ca prin simplul fapt ca a fost cercetator la Institutul de Cercetari Juridice, profesor de drept si ministru al Justitiei i se poate asimila calitatea de magistrat. Pensionarea Rodicai Stanoiu este insa o poveste ceva mai complicata.

Premeditarea

De fapt, Rodica Stanoiu s-a pensionat de la Institutul de Cercetari Juridice in anul 1999. Atunci, nici ea si nimeni altcineva nu s-a gindit sa-i atribuie calitatea de magistrat, desi era deja de multi ani cercetator si profesor, drept pentru care a primit o pensie normala.

Abia dupa ce a dobindit functia de ministru, institutia pe care o conducea, Ministerul Justitiei, a emis faimoasa adeverinta care, depusa la Casa de Pensii, i-a permis sa primeasca pensie de serviciu, reprezentind 80 la suta din salariu, la care se adauga sporul de vechime in magistratura si sporul de stabilitate. Numai ca legea de organizare judecatoreasca a permis asimilarea calitatii de magistrat ministrului Justitiei numai pina in anul 1997, deci cu patru ani inainte ca Rodica Stanoiu sa si-o atribuie.

Recidiva

La sfirsitul lunii februarie 2004, cu o luna inainte de a parasi postul de ministru si de a deveni consilier la Cotroceni, Rodica Stanoiu a semnat inca o adeverinta, similara celei din 2001. De data aceasta, ea afirma ca are o vechime in magistratura de 42 de ani, doua luni si 22 de zile si ca ultimul salariu primit pina atunci a fost de 22,4 milioane de lei.

Noile date oferite Oficiului de Pensii o ajutau sa-si mareasca pensia, dat fiind ca legea spune ca "pensiile magistratilor se actualizeaza in raport cu nivelul salariilor de baza ale magistratilor in activitate", chiar si pentru magistratii pensionati. Totodata, Rodica Stanoiu isi completa, cu anii de ministeriat, sporul de vechime in magistratura, care se adauga la pensie.

Aceasta adeverinta este avizata de Ion Popa, pe atunci sef al Directiei de Resurse Umane din minister. Intrebat despre documentul pe care l-a avizat, Ion Popa a spus ca termenul de "magistrat" trebuie luat in sens larg, si nu in cel definit de lege, dar ca nu este dispus sa poarte o convorbire de stricta specialitate prin telefon. Ion Popa a parasit Ministerul Justitiei dupa instalarea Monicai Macovei, transferindu-se la Consiliul Superior al Magistraturii, ca secretar general.

Ioan Alexandru, acelasi patent

Rodica Stanoiu nu e singura care a beneficiat fara just temei de pensie de magistrat. In toamna anului 2001, de o schema similara s-a folosit si fostul secretar de stat Ioan Alexandru. Acesta si-a asimilat functia cu cea de magistrat, desi, potrivit legii, pot fi considerate astfel persoanele de specialitate juridica din minister, de la nivelul de secretar general in jos.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe