Desi se afla pe lista societatilor monitorizate de guvern, motiv pentru care nu poate sa le ofere salariatilor bonuri de masa, Compania Nationala Posta Romana SA isi face centru de birouri si hotel. Aceste edificii se ridica pe Calea Victoriei din Bucuresti, iar pentru realizarea lor compania s-a asociat cu o firma privata din domeniul imobiliar, dar a atras investitii de peste 40 milioane de euro si a concesionat, cu ajutorul consilierilor un teren de la Primaria Generala a Muncipiului Bucuresti.

Contractul de asociere intre compania de stat si firma privata este, bineinteles, confidential. De asemenea, el are si o alta problema, dat fiind faptul ca imobilul care reprezinta aportul CNPR la afacere nu are o situatie juridica bine stabilita.

Semne mari de intrebare sunt ridicate si de drepturile pe care compania imobiliara atrasa in parteneriat le va avea asupra complexului de afaceri care este proiectat sa apara pe Calea Victoriei 133-135. Cladirea, in prezent nefolosita datorita faptului ca prezinta risc mare in caz de cutremur, a fost cedata in 1996 de Primaria Municipiului Bucuresti catre, pe atunci, Regia Autonoma Posta Romana. Cu toate acestea, CN Posta Romana SA are dreptul de administrare a imobilului, nu dreptul de proprietate asupra sa.

Un alt aspect controversat al acestei afaceri este reprezentat de usurinta cu care Consiliul Local al Municipiului Bucuresti a concesionat un teren aflat in imediata apropiere a cladirii pe care managerii Postei Romane vor sa o modernizeze. Prin decizia 460.382 din 10 iunie 2005, CNPR primea 8.216 metri patrati de teren de la municipalitate. Concesiunea era realizata pentru "hotel, birouri, comert", dupa cum reiese din documentele institutiei publice.

Surse din cadrul CN Posta Romana sustin ca partenerul privat al afacerii este firma imobiliara Com Nord. Conform acelorasi surse, pana acum au fost atrase fonduri de 42 milioane de euro, care vor aduce Companiei Nationale Posta Romana venituri anuale de trei milioane de euro.

Pe 10 iulie 1996, executivul de la acea vreme emitea HG nr. 550 referitoare la transmiterea unui imobil in administrarea Regiei Autonome Posta Romana. Respectiva cladire era fostul sediu al Ministerului Constructiilor si trecea din administrarea municipalitatii in administrarea RAPR.

MCTI emite titluri de proprietate

Citeste si:

Pseudodreptul de proprietate al Postei Romane asupra cladirii pe care o avea in administrare a fost rezolvat de fostul ministru PSD al comunicatiilor si tehnologiei informatiilor, Dan Nica. Acesta a emis un Certificat de Atestare a Proprietatii in 2002. Prin acest act se arata ca imobilul din Calea Victoriei 133-135 ar apartine intr-adevar CNPR.

In iunie 2005, Consiliul Local al municipiului Bucuresti, care cedase Postei Romane administrarea cladirii, concesioneaza aceleiasi firme de stat 8.216 mp langa respectivul imobil. Solicitarea de concesionare fusese facuta pentru "birouri, hotel, comert". Nimeni nu a putut explica de ce vrea CNPR sa construiasca un hotel sau o cladire de birouri, in conditiile in care nu poate sa dea nici macar bonuri de masa pentru angajati.

Cadou inainte de privatizare

La o luna dupa ce obtinea de la municipalitate terenul cu pricina, Posta Romana intra in procesul de privatizare. Conform HG 728/2005, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor este abilitat sa stabileasca un consultant si sa angajeze avocati pentru privatizarea CNPR.

De altfel, in prima jumatate a acestui an, Posta a reusit sa obtina un profit mai mare decat in tot anul trecut. Cu toatea acestea, conform bilantului din 2004, cifrele nu sunt foarte atractive. Datoriile totale ale firmei au fost de 33 milioane de euro, in vreme ce profitul s-a ridicat abia la un milion de euro. CNPR mai avea la finele lui 2004 provizioane pentru riscuri si cheltuieli de aproape doua milioane de euro, stocuri de peste cinci milioane de euro si active de peste 100 milioane de euro.

Proiectul pe care managerii CNPR vor sa il realizeze va fi facut cu ajutorul companiei Com Nord. Aceasta a avut un profit dublu fata de al Postei in 2004. Cu toate acestea, nu se stie cine va investi exact cele peste 42 milioane de euro despre care se vorbeste si, mai exact, nu se stie daca firma privata Com Nord va dobandi drepturi asupra unei cladiri ce se afla in proprietatea statului.