Strainii au pus pe picioare o intreaga industrie de firme maestre numai in organizarea licitatiilor filatelice. La expozitiile din Romania, rusii au venit cu timbre invelite in foita de aur, elvetienii au 'gatit>> marci cu aroma de ciocolata, iar altii au inventat scrisoarea pe mesteacan.

Cele mai bune colectii filatelice romanesti si 25 de colectii ale unor reputati filatelisti, membri ai Academiei Europene de Filatelie, sunt expuse la Salonul Filatelic International - Bucuresti 2005. Valoarea totala a exponatelor depaseste 5 milioane de euro. Printre vedete - vestitele Capete de bour - primele timbre romanesti.

S-a innebunit lumea dupa ele de cum au aparut. La 30 de ani de la tiparire, un bucurestean, Moroiu, a falsificat toate valorile primei emisiuni Cap de bour. Era in 1888. Filatelistii nu s-au suparat - la valoarea Capului de bour, pana si falsurile au ajuns piese de colectie. La nici 3 ani dupa "falsurile Moroiu", timbrele devenisera atat de cautate incat pana si directorul de atunci al Postei, colonelul August Gorjan, a cazut in pacat. Le-a imprimat manual, cu stampilele originale. N-au avut aceeasi valoare ca originalele pentru ca n-a folosit hartia si tusul potrivit, dar mai ales fiindca... tiparirea timbrelor nu fusese solicitata oficial de directia Postei.

Filatelistii care se respecta pot sa povesteasca ore in sir despre Capul de bour. Prima emisiune a fost tiparita pe 1 iulie 1858 pe Aleea Timbrului din Iasi cu matrite de otel. Au fost tare putine - 6.000 la 27 de parale bucata, 10.000 la 54 de parale, 2.000 la 81 de parale si 6.000 la 108 parale. Astazi, un timbru din acestea face cat doua apartamente in buricul Capitalei, peste 150 de mii de euro.

Citeste si:

Desenul unic al comoarei este capul de bour de pe stema heraldica a Principatului Moldovei, o goarna postala, o stea in cinci colturi, legenda 'porto scrisori>> scrisa cu litere chirilice si valoarea nominala a timbrului. Emisiunea a circulat doar o suta de zile. Imediat dupa ce a fost retrasa, Posta a scos a doua emisiune Cap de bour. Forma rotunda a marcilor postale a fost inlocuita cu un dreptunghi usor rotunjit, iar alfabetul latin a luat locul celui chirilic. Nici emisiunea asta n-a fost mai bogata - 10.001 timbre in total.

Unii au omorat pentru un Cap de bour. Din 1870, hotii de timbre au bagat groaza in colectionari: au taiat boieri filatelisti, ca sa se imbogateasca de pe urma hartiutelor. Altii au pierdut averi intregi, ca la ruleta. Un renumit filatelist din anii ’30 a primit un telefon la 4 dimineata de la un necunoscut. Il anunta ca a mostenit un Cap de bour unic si vrea sa i-l vanda. Filatelistul a dat fuga si l-a cumparat pe o suma exorbitanta. Abia cand a vazut ca mai avea cineva un Cap identic, s-a convins ca a luat un fals.

Sa nu fie pradati, regii nostri isi tineau colectiile fie in locuri secrete, fie in camere supersecurizate. De pilda, pe 23 august, regele Mihai l-a facut prizonier pe Antonescu in Camera cu Timbre, singura incapere a Palatului din care era sigur ca n-are cum sa evadeze. Era ermetic inchisa, astfel incat paznicii ii crapau usa din cand in cand, sa nu se sufoce.

Acum, ziarul cel mai vanat din lume face cam 3 milioane de euro, pentru ca are lipite opt Capete de bour. Se numeste 'Zimbrulu si Vulturulu>>. I-a sucit mintile unui colectionar elvetian, l-a cumparat si l-a incuiat intr-o banca. Acolo zace si azi.