Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a analizat ieri raportul intermediar emis de Comisia Europeana (CE) cu privire la starea Justitiei romane.

REGULI MODIFICATE. Restituirea unor dosare de la instante la parchete mentionata oarecum ca ingrijorare in raportul CE, dat publicitatii la inceputul acestei saptamani, are la baza de cele mai multe ori o modificare legislativa, fie din initiativa Executivului, fie ca urmare a stabilirii ca neconstitutionale a unor articole de legi. Critica CE privind instabilitatea legislativa a fost subliniata de plenul CSM, care a ridicat problema competentelor institutionale in a rezolva problemele sistemului judiciar, inclusiv elaborarea unor acte normative. Magistratii s-au plans de faptul ca judecatorii si procurorii sunt nevoiti sa lucreze in conditii de inflatie si incoerenta legislativa. Judecatorul Virgil Andreies (foto), reprezentantul in CSM al magistratilor Curtii de Apel Cluj, a aratat la sedinta de ieri ca un magistrat trebuie sa cunoasca aproximativ 27.000 de acte normative, in conditiile in care acestea sufera modificari continue. Din analiza lui Virgil Andreies a reiesit ca un magistrat trebuie sa cunoasca 4.271 de legi, 836 de ordonante, 1.168 de ordonante de urgenta, 13.633 de hotarari de guvern si 739 de ordine ale ministrilor. La acestea se adauga hotarari ale Curtii Europene de Justitie de la Luxemburg, ale CEDO, ale Curtii Constitutionale, plus cele ale instantei supreme in materia recursurilor in interesul legii, a subliniat si judecatorul Angela Harastasanu.

INFLATIA LEGISLATIVA. La acest capitol, Virgil Andreies a exemplificat cu Legea 19/2000 a pensiilor, care a suferit 36 de modificari, Legea 84/1995 a invatamantului, cu 30 de modificari, Codul Fiscal, cu 20 de modificari, Codul Muncii, cu opt modificari, Legea 18/1991 privind fondul funciar, care "a suferit 13 modificari de substanta" in reglementarea dreptului de proprietate asupra terenurilor. "O situatie ciudata" o reprezinta Codul de Procedura Civila, care in 132 de ani s-a modificat doar de noua ori, sapte dintre schimbari fiind operate in ultimii sapte ani, a mai spus Andreies, subliniind ideea ca in aceste conditii nu stie in ce masura poate exista o practica unitara.