Scriitorul Vintila Corbul, care a incetat din viata miercuri dimineata (30 ianuarie) la locuinta sa de langa Versailles (Franta) la varsta de 91 de ani, isi va duce somnul de veci in pamant romanesc. El va fi inmormantat astazi la Cimitirul Bellu, in jurul orei 13 si va odihni intru Domnul langa sotia sa, Ioana, decedata in 1969. Ce pacat, insa, ca numai moartea face loc in spatiile editoriale ale publicatiilor autohtone pentru numele acelora care nu si-au facut niciodata neamul de ras.
Vintila Corbul, unul dintre cei mai apreciati scriitori romani, pe numele sau complet Vintila Dumitru Corbul Economu Popescu, a cunoscut gloria literara in tara, dar mai ales dincolo de granitele ei, unde a ales sa existe, sa creeze, salvandu-se astfel de "ciuma rosie". Fiind grav bolnav, a fost internat in ultimele luni la o clinica din orasul francez Rocquencourt, unde locuia din 1979. S-a nascut la 26 mai 1916, provenind dintr-o familie foarte bogata. A avut parte de fericire, de indestulare, dar si de uratenia primilor ani ai comunismului, care i-a luat totul. Sofia, mama lui, detinea actiuni la mai multe banci si studiouri de film americane, fapt ce explica frecventele calatorii ale familiei in America si in lume. Constantin Popescu Corbul, tatal adoptiv al scriitorului, care descindea dintr-o familie de nobili, avea multe proprietati in Bucuresti si in tara, podgorie la Dragasani si un grajd cu cai de curse.
Vintila Corbul a urmat cursurile Facultatii de Drept, devenind magistrat. La 23 de ani, dupa absolvirea facultatii, se angaja ca judecator. A studiat, in paralel, Facultatea de Litere si Filozofie - sectia Istorie avandu-l profesor pe Gheorghe I. Bratianu. S-a casatorit apoi cu Ana Stoenescu, fata unui simplu muncitor. In al II-lea Razboi Mondial a fost locotenent de artilerie antiaeriana si, ulterior, pilotul comandantului fortelor aeriene romane. Dupa razboi, insa, toate proprietatile familiei au confiscate. Vintila Corbul s-a trezit, peste noapte, evacuat si fortat sa locuiasca, impreuna cu familia, in bucataria unui imobil subrezit. Licentiatul in Istorie si magistratul ajunge muncitor necalificat si, ulterior, inginer la ICAB (Intreprinderea Canal si Apa Bucuresti), unde lucreaza aproape 15 ani.
Sotia il paraseste, dar cativa ani mai tarziu scriitorul se casatoreste cu Ioana San-Giorgiu, fiica renumitului scriitor Ion San-Giorgiu, care fusese judecat si condamnat la moarte de regimul comunist... La plecarea din tara, Vintila Corbul a lasat in urma o biblioteca de circa 10.000 de volume, reconstruind-o, ulterior, in Franta, apartamentul in care a locuit fiind tapetat cu rafturi pline de carti.
Primul roman scris de Vintila Corbul, pe cand avea 16 ani, este "Babel Palace". Atunci, scriitorul a fost considerat o noua stea a literaturii. "Babel Palace" a aparut intr-o singura editie, in anul 1939. In 1966, a scris, in colaborare cu Eugen Burada, povestirea "Moarte si portocale la Palermo", aparuta in colectia Temerarii - Editura Tineretului, in doua fascicule a cate 80 de pagini. Datorita succesului, la insistentele editurii, autorii au continuat povestirea sub un nou titlu, "Cenusa si orhidee la New York". Era primul volum aparut sub semnaturile Vintila Corbul si Eugen Burada. Colaborarea dintre cei doi scriitori a durat 29 de ani. "Caderea Constantinopolelui" (volumele I si II) este creatia cu cel mai mare succes al lui Vintila Corbul si, totodata, cea mai vanduta carte din beletristica romaneasca, numai la primul tiraj avand vanzari de 192.000 de exemplare. A fost editata in franceza, greaca, araba, iar in Franta a fost difuzata si sub forma de teatru radiofonic. "Asediul Romei" este un alt volum cunoscut al lui Vintila Corbul, romanul fiind scris in mai putin de un an. In limba franceza i-au aparut: "La chute de Constantinople", in 1981, "Le grand jeu de Richard Sunderland-Beauclair", 1984, "Roxelane et Saliman", 1987 (impreuna cu Mircea Burada), "Tempete sur Byzance", 1981 etc. Vintila Corbul a scris si scenariile filmelor regizate de Sergiu Nicolaescu - "Nea Marin Miliardar", "Revansa", "Un comisar acuza", "Duelul". In 2004, a fost decorat cu Ordinul "Meritul Cultural" in grad de Ofiter. Nu e putin pentru un mare scriitor roman plecat sa moara departe de tara sa, pe care a iubit-o atat de mult. Dumnezeu sa-l odihneasca!