Si a fost carnaval la Venetia�

Romania a tras cortina peste prima sa participare oficiala si consistenta la Carnavalul venetian, intre 25 ianuarie si 5 februarie 2008.

Pentru cei aproximativ 150 de artisti romani care au evoluat in pietele si pe scenele din Venetia, dar si pe “satelitii” insulari ori de pe “terra ferma” ai acesteia - Giudecca si Mestre -, prezenta la cel mai mediatizat eveniment cultural al iernii a marcat un succes important.

Romania, in top. S-a vazut aceasta si marti, la pranz, cand in Piata San Marco, mii de venetieni si turisti, au aplaudat evolutia reprezentantilor folclorului romanesc: Ansamblul de datini si obiceiuri populare din Borca, judetul Neamt (cu “gioco della capra”, cum anuntau prezentatorii italieni), Ansamblul de obiceiuri de iarna “Codruletul” din Vorona, judetul Botosani si Ansamblul folcloric “Plaiurile Oltului” din Slatina. Acestia din urma, performand ineditul - pentru venetieni - “gioco dei Calusari”, au fost rechemati de mai multe ori la rampa. Lor le-a revenit, de altfel, si rolul de a incheia, tarziu, in noapte, spectacolul romanesc, cu o parada ce a strabatut Cetatea Dogilor, din Piata San Marco pana la Gradina Bienalei de Arta, unde artistii romani, reuniti, au dat o ultima reprezentatie.
Pana atunci, insa, seara venetiana le-a apartinut celor patru “amazoane” de la “Amadeus Women”, o prezenta proaspata, mizand pe sonoritati etnice si clasice, impletite cu virtuozitate pe canavaua muzicii electronice. Prestigiosul cotidian “Il Gazzettino” scrie in editia de miercuri ca “In San Marco, romancele, cu doua viori, un violoncel si un sintetizator, au propus un pop instrumental rafinat si sexy, cu savoare orientala, care a facut piata sa danseze”.
Organizatorii anuntau pentru seara de marti un invitat-surpriza, din partea Italiei, care sa dea replica formatiei romanesti. Se vorbea despre un dialog muzical intre “femeile Romaniei si femeile Italiei”. Insa, poate si pentru ca si-au dorit o “impacare” cu publicul venetian, dupa “Amadeus Women” au urcat pe scena din Piata San Marco membrii formatiei reggae “Pitura Freska”, foarte indragiti in Cetatea Lagunara. Dupa o absenta de cinci ani, ei fost reuniti de Marco Balich (regizorul Carnavalului) pentru acest moment unic.

Carnavalul contestat. A fost una dintre putinele victorii de imagine ale organizatorului venetian de evenimente, dupa un carnaval contestat in buna masura de presa si sanctionat de public printr-o prezenta redusa la festival. Dupa unele statistici, audienta Carnavalului a fost mai mica cu 42 % fata de asteptari, acuzele contestatarilor vizand in special noul concept al manifestarii, care marginalizeaza evenimentele traditionale (precum “Festa delle Marie” - exista chiar temeri ca aceasta sarbatoare, care dateaza de sute de ani, nu va mai avea loc la editia viitoare) sau le transforma, intr-un chip considerat brutal de venetieni (precum acel “Zbor al Ingerului” lasat in seama rapperului de culoare Coolio - prezenta lui a fost considerata o greseala de catre locuitorii Venetiei, care vorbesc despre faptul ca “ingerul” nu putea fi interpretat de o vedeta recunoscuta pentru agresiunile sale asupra tinerelor).
Massimo Cacciari, primarul Venetiei, sprijina insa agentia de evenimente organizatoare si pe maestrul sau de ceremonii, considerand ca exista cauze mult mai puternice pentru regresiunea acestei editii a Carnavalului: vremea nefavorabila (a plouat 10 din cele 12 zile ale festivalului), anularea manifestarilor din primele doua zile ale Carnvalului din cauza decretarii doliului citadin, timpul scurt pentru organuzare (30 de zile), neparticiparea canalului de televiziune RAI la transmiterea in direct a evenimentelor, recesiunea economica din Italia si criza politica pe o traverseaza tara. Cacciari considera editia 2008 a “Sensation” (noul nume primit de Carnaval), doar un rodaj pentru editia din 2009. Cand venetienilor (si turistilor) li se promite mai multa muzica, mai mult teatru, mai mult spectacol, cu conditia de a atrage mai muli sponsori.

Bilanturi romanesti.Prestatia romaneasca la Carnavalul venetian a fost apreciata ca fiind pata de culoare de care avea nevoie manifestarea pentru a se revigora. Orchestra de camera “Philarmonia”, actorul Dan Puric, Teatrul Masca, Shukar Collective, Fanfara Savale, Electric Brother, DJ Vasile, DJ Gojira, Nightlosers, Marius Mihalache Band, Nicolas Simion Band, Amadeus Women, Muzeul Satului “Dimitrie Gusti”, ansamblurile folclorice din Borca, Vorona si Slatina, ca si mesterii populari care au facut demonstratii de arta traditionala (de la confectionarea de masti, costume populare, la olarit), toti au contribuit la accentuarea imaginii pozitive pe care Romania o are la Venetia. In Cetatea Lagunara exista un grup important de filo-romani, fapt care se datoreaza activitatii de exceptie a Institutului Roman de Cultura si Cercetare Umanistica “Nicolae Iorga”, de altfel, si promotorul - impreuna cu ICR, MAE, MCC si MCT - a primei prezente romanesti in calitate de invitat oficial la Carnaval.
In aceste zile, s-a vorbit despre “invazia Estului”, in sens pozitiv, solicitandu-se ofilialilor romani prezenti in Cetatea Lagunara perfectarea unui contract care sa vizeze participarea Romaniei si la editiile viitoare. Mai mult decat atat, Primaria Venetiei a propus infiintarea unei ligi a oraselor culturale europene, din care sa faca parte si localitati romanesti cu un statut important cultural.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe