Piturca nu si-a negociat contractul cu pistolul la tampla

Nationala inaugureaza astazi, prin amicalul cu Israelul,
anul turneului final al Campionatului European. Cota de interes care acompaniaza
evenimentul pare destul de scazuta. Valoarea adversarului nu este una care sa
starneasca mari orgolii, lista convocatilor lui Piturca nu ofera surprize si, in
consecinta, nici obisnuitele contestari, iar hormonii microbistilor raman intr-o
lenesa hibernare. Chiar daca in intimitatea echipei metronomul impune o cadenta
normala, marginalii considera meciul doar o simpla incalzire pentru ce va avea
sa urmeze.

Amenintati de falimentul informatiei anoste, facatorii
presei nervoase au evitat cu abilitate parcarea in monotonie, atarnand talanga
conflictului de contractul pe care Piturca l-a semnat cu federatia. Prima miscare
impusa de reteta dramatismului extrem a fost aducerea in actualitate a
evenimentului care, in realitate, s-a petrecut cu mai mult timp in urma. Pentru
ca, nu-i asa?, numai dupa o lovitura de data recenta selectionerul putea aparea
in cantonamentul nationalei dupa cum il descriu martorii mincinosi. Muscandu-si
buzele, incruntat, trecand nervos printre jurnalisti. Altfel, daca ar fi avut
timp sa se vindece dupa “contrele cu Lupescu”, Victor Piturca ar fi avut un
comportament normal, cu care deja ne-a obisnuit. Exuberant, jovial,
comunicativ. Pus pe sotii si oricand dispus sa incinga o miuta cu jurnalistii inaintea
antrenamentului. Mai ales cu cei care-l injura fara motiv si-l rasfata cu
apelativele de Satana sau barbugiu norocos.

Lasand gluma la o parte, trebuie sa recunosc faptul ca nu inteleg
dorinta unora de a crea scandal cu orice pret. Aparent, Piturca este cel cainat.
In realitate, cei care au manifestat intotdeauna o pornire visce­rala impotriva
selectionerului vor sa creeze acum tabloul omului infrant intr-un imaginar razboi
cu federatia. Naivii pot rumega boland furajul minciunii. Adevarul este, dupa
cum spuneam, ca tratativele s-au purtat cu mai mult timp in urma, conform uzantelor.
Fiecare dintre parti si-a sustinut punctul de vedere, divergentele fiind depasite
prin negociere. Iar semnarea contractului confirma consensul la care, in final,
s-a ajuns. Daca ar fi fost altfel, daca s-ar fi confruntat puncte de vedere
ireconciliabile, una sau alta din parti ar fi refuzat sa semneze. Pentru ca in
nici un caz nu s-a negociat cu pistolul la tampla. Dincolo de aceasta realitate
doar nascocirile de spirit isi mai pot face de cap.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe