Un simplu sfat�4 masuri simple, 14 ani in plus!

Un studiu publicat in editia din 8 ianuarie 2007 a jurnalului PLoS (Public Library of Science) Medicine a aratat ca indivizii care adopta 4 obiceiuri sanatoase traiesc cu 14 ani mai mult. Aceste 4 masuri sunt : abstinenta de la fumat, activitatea fizica regulata, consumul de alcool in moderatie (adica echivalentul a 1-2 pahare de vin pe zi) si consumul a 5 portii de legume si fructe pe zi. Cercetatorii de la Universitatea Cambridge au analizat prospectiv relatia dintre stilul de viata si mortalitate. Ei au urmarit 20244 barbati si femei cu varste cuprinse intre 45 si 79 de ani, de la inscrierea in studiu ( 1993-1997) pana in 2006. 4 obiceiuri sanatoase au primit fiecare cate un punct. Acestea sunt : calitatea de nefumator, un nivel de vitamina C plasmatica de minim 50nmoli/L (valoarea ce corespunde unui consum de 5 portii de legume si fructe zilnic), activitate fizica moderata (cu alte cuvinte in cazul unei activitati sedentare subiectul sa aibe minim o jumatate de ora de activitate fizica zilnica - ciclism, inot) si consumul moderat de alcool(1-14 unitati pe saptamana, unde o unitate reprezinta 8 grame de alcool adica 100ml de vin sau sau 200ml de bere). Fiecare participant a acumulat in acest fel un punctaj intre 1 si 4. In perioada de urmarire (1993-2006) au fost inregistrate 1987 de decese. Mortalitatea celor care au 3,2,1 si respectiv 0 puncte comparat cu cei care au 4 puncte este 1.39 (1.21-1.60), 1.95 (1.70--2.25), 2.52 (2.13-3.00), si respectiv 4.04 (2.95-5.54). In grupul cu 0 puncte (deci aceia care nu au respectat nici una din acele comportamente sanatoase) riscul de deces extrem este de 5,54 ori mai mare decat in grupul care a avut 4 puncte). Riscul de deces al celor care aveau 4 puncte comparat cu 0 a echivalat cu cel al acelora care erau cu 14 ani mai tineri. Acest studiu confirma rezultatele altor cercetari ce au evaluat impactul stilului de viata asupra riscului de deces. Astfel, in editia din 12 septembrie 2004 a Jurnalului Asociatiei Medicale Americane a fost publicat un studiu ce a aratat ca 4 modificari ale comportamentului sanatos prelungesc viata. Realizat pe 1500 de persoane cu varste cuprinse intre 70 si 90 de ani, urmarite pentru o perioada de 10 ani, studiul a aratat ca modificarile stilului de viata reduc mortalitatea. Scaderea riscului de deces este dupa cum urmeaza : pentru 30 minute de activitate fizica zilnica, de 37%, pentru abstinenta de la fumat, de 35%, pentru o dieta tip mediterenean cu multe legume, fructe, peste, cu lactate si carne rosie in cantitati reduse, de 23 si pentru consumul moderat de alcool (aproximativ 4 pahare de vin ), de 22%. Cercetatorii au stabilit ca atunci cand oameni in varsta adoptau toate cele 4 masuri, riscul lor de a muri calculat la 10 ani era cu 65% mai scazut. (2) Doua studii publicate in editiile din 10 si 24 Decembrie 2007 a Jurnalului 'Arhivele Medicinei Interne' confirma importanta activitatii fizice si a unei diete sanatoase. Primul studiu a aratat ca dieta mediteraneana reduce riscul de deces cu aproximativ 20%, activitatea fizica moderata (adica mersul pe jos timp de 30 de minute zilnic) reduce mortalitatea cu 27%, iar activitatea fizica intensa ( taebo, alergare) reduce riscul de deces cu 32% . Combinatia intre efortul moderat zilnic si efort intens timp de 20 de minute de 3 ori pe saptamana a dus la o reducere a riscului de deces cu aproximativ 50%. Cercetatorii au urmarit 252 925 femei si barbati cu varste cuprinse intre 50 si 71 de ani vreme de 5 ani, perioada in care s-au inregistrat 7900 decese. (3) A doua cercetare a urmarit 214284 barbati si 166012 urmariti vreme de 10 ani , in perioada 1995-2005. In acest interval au fost raportate 5985 de decese prin cancer si 3451 cazuri de deces prin boala cardiovasculara (BCV). Astfel, cei care au avut o dieta cel mai apropiata de tipul de dieta mediteraneana au avut un risc de deces prin toate cauzele cu 21% mai mic. (4) Dieta mediteraneana are la baza cereale integrale, legume, fructe, nuci crude (aici pot intra si migdale, alune de padure, caju, dar crude) peste, branzeturi fermentate, iaurt sau lapte fermentat (preferabil de capra) si ulei de masline extravirgin. Vinul rosu este limitat la un pahar pe zi. Dieta mediteraneana contine astfel cantitati importante de beta-caroten, vitamina C, tocoferoli si tocotrienoli ( adica vitamina E ), polifenoli, si minerale esentiale, precum seleniu, magneziu, zinc, fier, calciu si iod. DM are efect antioxidant, scade colesterolul, previne ateroscleroza, previne boala de inima, diabetul, osteoporoza si fracturile osoase, reduce riscul de boala Alzheimer si prelungeste supravietuirea bolnavilor ce sufera de aceasta afectiune cu aproximativ 4 ani, reduce riscul de cancer al tubului digestiv cu 50% si reduce riscul de infarct de 9 ori. (5) Totodata, chiar daca in aceasta dieta este permis consumul unor alimente grase, acestea sunt in general utile organismului, sunt asa numitele grasimi bune (peste, nuci crude, branzeturi fermentate). De fapt, contrar parerii generale despre diete, care pentru multi oameni inseamna restrictii, DM are in componenta ei alimente alese pe criteriului calitatii, nu al excluderii. Nu se interzic grasimile, dar trebuie alese cele bune. Nu se interzic glucidele, dar sunt alese glucide complexe, de tipul cerealelor integrale, legumelor, fructelor. In esenta, toate aceste masuri sunt de bun simt. Daca vei elimina din alimentatia ta alimentele daunatoare ( zahar, ulei rafinat, hidrogenat sau partial hidrogenat, faina alba, sucuri dulci, prajituri, mezeluri), vei fi activ din punct de vedere fizic si vei consuma alcool cu moderatie, vei trai comparativ mai mult decat cei care nu fac aceste lucruri(se exclud aici decesele accidentale). Cercetatorii au estimat ca poti trai cu 14 ani mai mult doar folosind aceste 4 masuri simple. Desi stiinta avanseaza spectaculos si descoperirile se tin lant, aplicarea lor va mai dura mult. Cei care traiesc astazi vor putea beneficia de toate aceste descoperiri daca supravietuiesc destul de mult cu ceea ce se cunoaste astazi. In viitor este posibil sa administram medicamente antiimbatranire sau sa fortificam alimentele cu diverse suplimente nutritive cu efect antiimbatranire. Printre acestea se vorbeste despre acidul folic, resveratrol, vitamina D, vitamina C, diverse enzime precum hialuronidaza. Totodata, cercetatorii incearca sa utilizeze terapie genica, prin care s-ar putea prelungi viata. Chiar la aceasta ora sunt efectuate experimente pe animale , de la banalele drojdii de bere sau musculite de otet, pana la mamifere de tipul cobailor. Momentan avem clar stabilit ca putem prelungi eficient durata de viata cu 4 masuri foarte simple ( abstinenta de la fumat, consumul a 5 portii de fructe si legume zilnic, efectuarea de efort fizic modera intens in fiecare zi si consum moderat de alcool) . Pana atunci, insa, trebuie sa incercam sa utilizam resursele informationale de care dispunem si ne controlam singuri starea de sanatate. Bibliografie: 1) PLoS Med. 2008 Jan 8;5(1):e12. Combined impact of health behaviours and mortality in men and women: the EPIC-Norfolk prospective population study. 2) JAMA. 2004;292:1433-1439. Mediterranean Diet, Lifestyle Factors, and 10-Year Mortality in Elderly European Men and Women The HALE Project 3) Arch Intern Med. 2007;167(22):2453-2460. Vol. 167 No. 22, Dec 10/24, 2007 Physical Activity Recommendations and Decreased Risk of Mortality 4) Arch Intern Med. 2007;167(22):2461-2468. Vol. 167 No. 22, Dec 10/24, 2007 Mediterranean Dietary Pattern and Prediction of All-Cause Mortality in a US Population Results From the NIH-AARP Diet and Health Study 5) Jurnalul Online 3 noiembrie 2007 ; Andrei Mihai Laslau ; Dieta mediteraneana prelungeste viata bolnavilor de Alzheimer

---

Despre autor: