Marti 5 februarie 2008

Este ziua 36 a anului Au mai ramas 330 de zile
Soarele: Rasare la 7:30 Apune la 17:29 Luna: Rasare la 6:43 Apune la 15:31 Luna noua: 7 februarie Primul patrar(Luna in crestere): 14 februarie Luna plina: 21 februarie Ultimul patrar(Luna in descrestere): 29 februarie
Sarbatoare crestina Astazi, crestinii aduc cinstire Sfintei Mucenite Agata. Originara dintr-o familie instarita din Cetatea Panormos, Insula Sici­lia, Agata starnea admiratia celor din jur prin frumusetea ei, prin piosenie si sufletul ei curat. Mai-marii cetatii au vrut s-o faca sa renunte la credinta sa, insa ea nu s-a lepadat de cele sfinte, preferand sa mearga pe drumul mucenicilor. Dupa ce a indurat mai multe chinuri a fost intemnitata, loc unde a si murit. Pe mormantul ei, un inger a adus o lespede pe care era scris: “Cuget cuvios, lucrand in libertate, cinste de la Dumnezeu si patriei mantuire”.
Calendar crestin-ortodox Sfintele Mucenite Agata si Teodula Calendar romano-catolic Sf. Agata, fecioara, mucenita Calendar greco-catolic Sf. Agata, mucenita Proverbul zilei: “Rana se vindeca, dar semnul ramane” “Proverbele Romanilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara S-a intamplat azi In Romania 1690 - Tratatul secret dintre Constantin Cantemir, domnul Mol­­dovei, si generalul Donat Heis­sler, incheiat la Sibiu; Moldova va sprijini actiunile antiotomane ale impe­riului, dupa ce fortele imperiale vor ajunge la Braila sau la Si­ret; 1867 - Se incheie pactul austro-ungar privind crearea statului dualist Austro-Ungaria (imparatul Franz Joseph I se incoroneaza la 27 mai 1867 rege al Ungariei), in cadrul caruia Transilvania rama­ne incorporata Ungariei, anulan­du-i-se autonomia. Proclamarea dualismului austro-ungar are ur­mari negative pentru romanii tran­silvaneni, prin politica de discriminare si deznationalizare promovata de autoritatile guvernante ungare; 1876 - Apare prima revista ro­maneasca de medicina din Transilvania, Higiena si scoala (pana in 1882), editata de Pavel Vasici-Un­gureanu; 1905 - Premiera piesei “Ma­nas­se” de M. Ronetti-Roman, la Teatrul National din Bucuresti. In rolul titular, Constantin Nottara. In lume 1782 - Trupele spaniole le infrang pe cele britanice si captu­rea­za Minorca; Nascuti la 5 februarie 1965 - Gheorghe Hagi, fost international; 1969 - Bobby Brown, interpret.
Click istoric Astazi se implinesc 147 de ani de la infiintarea “Asociatiei pentru cultura poporului roman din Ma­ramures”, pentru propasirea cultural-nationala a romanilor aflati sub stapanirea monarhiei habsburgice. Asociatia a luat nastere la initiativa lui Iosif Man, in scopul dezvoltarii culturii la romanii maramureseni. A fost condusa de un comitet format din: Iosif Man, presedinte, Mihail Pavel, vicepre­sedinte, Petru Mihaly, secretar, Vasile Mihalca si Pop Simion, pretorii Stefan Simion si Ioan Jurca. Asociatia a contribuit la inflorirea vietii culturale a ro­ma­nilor din tinuturile maramure­sene, mai ales prin infiintarea, in 1862, a Preparandiei romane din Sighet.
Credinte populare, traditii, semne In mitologia romaneasca, “capcaunii” sunt monstri antro­po­fagi cu cap de caine, cu un ochi in frunte si unul in ceafa, care au tra­it prin pesteri si paduri intunecate sau ar fi venit dinspre rasarit, pus­tiind pamantul. Adesea erau asociati cu tatarii si turcii care pradau in Evul Mediu tinuturile de la Du­narea de Jos. In unele infor­matii sunt infatisati ca oameni mici, ne­gri si cu nasul turtit (Mol­dova Centrala). Ei ar fi fost starpiti de uri­asi, de apele potopului sau ar fi ple­cat peste Dunare, in tara tur­ceasca. Ei mancau oamenii dupa ce ii jupuiau de piele si le sugeau sangele, iar pe copii dupa ce ii fri­geau in cuptor. O legenda cu mai multe variante descrie viclesugul prin care o fata prinsa si ingrasata cu miez de nuca de mama capcau­nilor ca sa fie apoi mancata scapa inainte de a fi bagata in cuptor. La comanda babei, “tup, fata, pe lo­pa­ta!”,aceasta se preface ca nu stie cum sa procedeze si ii raspunde: “Sai baba si-mi arata!”. Intorsi aca­sa, capcaunii si-au mancat propria mama fara sa stie ce s-a in­tam­plat. Fata, orientandu-se dupa Calea Robilor, se intoarce cu bine acasa. Ca termen, capcaunii sunt cu­noscuti de romanii de pretutindeni, iar ca reprezentari mitice antropofage in tinuturile pericarpatice (Moldova, Muntenia, Oltenia). Profesor Ion Ghinoiu

---

Despre autor: