Dincolo de vointa si motivatia fiecaruia, exista un motiv
biologic care determina fumatorii sa renunte mai greu la tigara: dependenta de
nicotina. Gradul de dependenta variaza de la individ la individ, ca si reactiile
care apar la oprirea aportului de nicotina. “Interesant este ca femeile, desi incep
sa fumeze mai tarziu decat barbatii, dezvolta un grad de dependenta mai mare si
renunta cu mare dificultate la acest obicei”, ne spune dr Magdalena Ciobanu, coordonatorul
Centrului de consiliere pentru renuntarea la fumat, din cadrul Institutului de
Pneumologie “Marius Nasta” din Bucuresti. Sevrajul nicotinic este trecator.
Manifestarile au un punct culminant dupa 48-72 de ore fara nicotina, pentru ca
apoi sa scada treptat in trei sau patru saptamani. “Fiind un drog in adevaratul
sens al cuvantului, tutunul perturba functionarea creierului, generand o
dependenta atat fizica, cat si psihica”, explica dr Magdalena Ciobanu.

Exagerare

Dupa ce am renuntat la fumat, putem experimenta diverse
senzatii, unele de natura psihica, altele fizice. Fumatorii au tendinta de a
exagera gravitatea acestor simptome specifice sevrajului si de a minimaliza
beneficiile. Nevoia acuta de a fuma este simptomul tipic sevrajului nicotinic si
cel mai des intalnit. “Imi cere organismul”, spun cei care renunta la fumat. Trairea
lor este reala si este cauzata de scaderea concentratiei de nicotina din sange.
Din fericire, aceste episoade sunt de scurta durata (1-3 minute), insa pot
surveni chiar si la cateva luni dupa ce ati renuntat la fumat. “Intensitatea
acestei senzatii depinde, fireste, de gradul de dependenta nicotinica, dar si
de factori de ordin psihic, precum toleranta la stres si durere, dependenta de
gest, contextul social”, precizeaza dr Magdalena Ciobanu. Nervozitatea,
iritabilitatea, anxietatea sunt alte asemenea manifestari ale sevrajului
nicotinic. Ele pot dura de la cateva zile la cateva luni, in functie de
capacitatea de adaptare a fiecarei persoane. In cazul fumatorilor care nu s-au
pregatit psihic suficient inainte de a face marele pas sau al celor care nu au
o motivatie puternica poate aparea o stare de depresie, de frustrare sau de
furie in primele zile fara tigara.

Dureri de cap

La aceste trairi psihice se adauga si cele fizice,
biologice. Multe persoane care renunta la tigara acuza senzatie de ameteala si
dureri de cap. “Dupa renuntarea la fumat, concentratia oxigenului din sange creste
ca urmare a disparitiei monoxidului de carbon din sange. In plus, absenta
nicotinei, substanta puter­nic vasoconstrictoare, produce o crestere a fluxului
de sange catre creier, ceea ce poate provoca uneori migrene. Ametelile pot aparea
o data sau de doua ori pe zi, in prima saptamana fara nicotina si dureaza in
mod normal una-doua secunde”, explica dr Magdalena Ciobanu.

Multi dintre fostii fumatori remarca o pofta de mancare mai
mare decat in trecut. Explicatiile sunt multiple: revenirea la normal a
centrului foamei si satietatii, revenirea la normal a metabolismului, inlocuirea
gestului de a fuma cu cel de a manca. Si fiindca asimilarea hranei este mai
eficienta, poate aparea o crestere in greutate. In lipsa nicotinei, dar si a
disturbarii ritualului matinal, tranzitul intestinal poate fi si el afectat
pentru o perioada scurta de timp.

O alta senzatie specifica sevrajului nicotinic este tremurul
usor al mainilor, care deseori se mentine pe o perioada de cateva saptamani de
la renuntarea la fumat. Transpiratia este o reactie similara tremurului, care
dispare si ea dupa cateva saptamani. Baile calde pot ameliora cele doua
simptome. Brahicardia (ritm cardiac lent) si scaderea tensiunii arteriale sunt
alte consecinte ale absentei nicotinei, care in mod normal produce tahicardie si
creste tensiunea arteriala. Valoa­rea tensiunii arteriale inregistrate dupa
renuntarea la fumat este de fapt cea normala si reala. Unii fumatori se plang
de insomnii dupa ce au renuntat la viciul lor. Explicatia: renuntarea la fumat
creste cantitatea de energie din organism, iar faptul ca ne trezim foarte
devreme nu trebuie interpretat ca insomnie, ci doar ca un semn ca suntem
suficient de odihniti.

Dupa ce renuntam la fumat, cilii care tapeteaza caile
aeriene se refac si incep sa curete arborele bronsic de mucozitati, ceea ce
cauzeaza o accentuare a tusei, care va dura cateva saptamani. “In plus, printre
aditivii care exista in tigari se regasesc si unii care produc o usoara
bronhodilatatie, mascand uneori o boala. In aceste cazuri, renuntarea la tigari
scoate la iveala o afectiune precum bronsita cronica, ce necesita prezentarea
de urgenta la medicul specia­list”, atrage atentia dr Magdalena Ciobanu.

Consiliere psihologica

Dependenta de nicotina este nu doar fizica, ci si psihica si
sociala, fumatul fiind considerat o metoda de a face fata stresului,
plictiselii, anxietatii, furiei, ori o metoda de integrare in societate, de
acceptare in grupul de prieteni. De aceea, in demersul de a renunta la fumat
este bine sa fim sprijiniti atat de un medic pneumolog, cat si de un
psihoterapeut. Daca manifestarile fizice ale sevrajului pot fi reduse cu
ajutorul substituentilor de nicotina (plasturi, guma de mestecat, pastile),
solutia in cazul dependentei psihice este consilierea psihologica. Despre
aceasta terapie ne vorbeste psihologul Stefania Nita de la Centrul de
Psihologie de Actiune si Psihoterapie.

Citeste si:

Important este ca persoana care vrea sa renunte la fumat sa
se adreseze specia­listului de bunavoie. Ca orice alta alegere, decizia de a
abandona tigara are sanse de reusita numai daca vine din interior, din propria
convingere. Asta inseamna ca trebuie sa existe nevoia interioara de a renunta
la fumat. In schimb, daca o persoana este trimisa cu forta la psiholog,
consilierea terapeutica nu este eficienta.

In cazul renuntarii la fumat, este indicata terapia
cognitiv-comportamentala, care actioneaza pe principiul invat-dezvat. In locul
automatismelor care intretin dependenta de tigara, fostul fumator este invatat
sa-si formeze alte automatisme. De exemplu, schemele de gandire legate de fumat
(“Am pauza, fumez o tigara”, “Dupa ce mananc, fumez o tigara”, “Sunt nervos, ma
detensionez fumand”, “Am de lucru, e necesar sa ma concentrez, imi aprind o tigara”,
“Ma simt bine, sunt relaxat, imi aprind o tigara”) vor fi inlocuite cu alte
activitati placute (“Decat sa fumez o tigara mai bine fac ceva placut: ma uit
la televizor, mananc ceva bun, rasfoiesc o revista sau o carte, ma machiez, ii
dau telefon unei persoane dragi”). Cu alte cuvinte, prin terapia
cognitiv-comportamentala, omul invata sa gandeasca altfel si sa se comporte
altfel pentru a renunta la fumat.

Motivatie

Pe parcursul sedintelor de psihote­rapie sunt scosi la lumina
factorii motivationali ai persoanei care vrea sa renunte la fumat. Se porneste
de la intrebarea “De ce fumezi?”, apoi se detaliaza prin alte intrebari: “Iti
face bine sau nu-ti face bine?”, “Cum te simti dupa ce fumezi?”, “De ce vrei sa
te lasi de fumat?”. In continuare se fac trimiteri catre familie, aspecte
financiare, bene­ficii aduse de renuntarea la fumat. Daca omul intelege de ce
este necesar sa nu mai fumeze are sansa de a scapa de acest obicei.

Fiind o terapie de scurta durata, tera­pia
cognitiv-comportamentala dureaza intre 3 luni si 6 luni. Eficienta
psihotera­piei depinde de la persoana la persoana. Pentru unii poate da
rezultate permanente, pentru altii numai pe o perioada de 6 luni - 1 an, dupa
care se reapuca de fumat. Rezultatele depind in mare masura de motivatia
persoanei respective. Important este ca initiativa sa vina din propria
convingere. Daca i se impune acest lucru din afara, rezultatul va fi de cele
mai multe ori negativ, pentru ca nu este motivatia personala, ci motivatia
altcuiva.

Cel mai greu este pentru cei care fumeaza de placere sa-si gaseasca
o motivatie puternica. Fumatul fiind resimtit ca o placere, este foarte greu sa
spuna ca s-au saturat de ceva ce le place. Conducandu-se dupa principiul placerii,
ei nu reusesc sa se automotiveze pentru a scapa de dependenta nicotinica. Poate
doar frica de boala sau dorinta de a avea un copil sa-i faca sa nu se mai atinga
de tigara. De obicei, cand omul simte orga­nic, pe propria piele ca fumatul ii
face rau, de-abia atunci constientizeaza ris­curile si realizeaza ca e momentul
sa se opreasca. Atentie insa, sa nu fie prea tarziu...

FITOTERAPIE.
Pedicuta, obli­geana, menta, salvia, podbalul sunt recunoscute pentru proprietatile
lor antitabagice. Cei care vor sa renunte la fumat pot sa bea pana la un litru
de infuzie de menta sau salvie zilnic. Din infuzia de pedicuta nu se bea mai
mult de o cana zilnic, aceasta planta poate deveni toxica daca este consumata in
exces. “Pedicuta este prima pe lista adjuvantelor interne recomandate celor
care vor sa renunte la tigara. Infuzia se pregateste dintr-o lingura de planta
la o cana cu apa fierbinte”, ne spune dr Cristina Pavel, medic specialist
medicina de familie, cu competenta in apifitote­rapie si homeopatie. In aceleasi
scopuri poate fi folosita si tinctura de pedicuta, in doze de cate cinci-zece
picaturi pe zi. De asemenea, propolisul brut are un gust asemanator cu tutunul,
de aceea mestecarea a doua-trei bucatele de propolis ii ajuta pe fumatori sa nu
mai deschida pachetul cu tigari.

INHALATOR, SPRAY.
Dependenta nicotinica asociata cu cea gestuala poate fi tratata cu ajutorul
inhalatoarele cu nicotina. Persoana aflata in sevraj tabagic aspira nicotina
dintr-un tub care are forma unei tigari, ceea ce vine in ajutorul fumatorilor
care nu reusesc sa renunte la obiceiul de a duce mana la gura. Spre deosebire
de alte tipuri de inhalatoare, cel cu nicotina furnizeaza vaporii de nicotina in
cavitatea bucala si nu in plamani. Initial, se folosesc 6-12 cartuse zilnic si
fiecare cartus poate fi folosit de doua-trei ori (doua-trei pufuri). Doza se
reduce treptat, pe parcursul a trei luni. Dupa folosirea inhalatorului pot aparea
efecte adverse precum iritatii ale gatului si cavitatii bucale, tuse, dar
intensitatea lor scade in timp. Sprayul nazal este o alternativa pentru
ameliorarea simptomelor sevrajului tabagic. El are avantajul ca este simplu de
utilizat, insa nu este indicat persoanelor cu alergii, polipi nazali sau
probleme ale sinusurilor.

MEDICAMENTE.
Tratamentul recomandat persoanelor care vor sa renunte la fumat cuprinde
medicamente care actioneaza asupra centrului placerii din creier, acolo unde isi
exercita influenta si nicotina. Medicamentele nu pot fi utilizate concomitent
cu substituentii de nicotina. Insa cei care aleg varianta tratamentului cu
pastile trebuie sa stie ca acestea pot avea efecte adverse. Tratamentul dureaza
intre doua si trei luni. Medicamentele sunt gratuite si se elibereaza numai pe
baza de prescriptie medicala. In schimb, plasturii si guma cu nicotina trebuie
achitate din buzunarul pacientilor.

Cititi si celelalte articole din Jurnalul De Sanatate