Romania figureaza pe un loc de mijloc - 36 din 72 de tari - intr-un
clasament al globa­lizarii intocmit de companiile americane AT Kerney Inc. si
Carnegie Endowment for International Peace, care editeaza revista Foreign
Policy. Locul este dezamagitor de prost, deoarece pentru cel care se gan­des­te
la globalizare inainte de toate ca deschidere a economiei unei tari fata de strainatate,
un asemenea loc ramane chiar inexplicabil, in masura in care Romania s-a lasat
globalizata aproape complet, cedand capitalului strain controlul in intreaga axa
ma­jo­ra a economiei (productia de petrol, distributiile de gaze si
electricitate, productia de otel si ciment, telecomunicatii, sistem bancar,
asi­gurari). Pai, mai globalizata decat atat cat ar putea fi? Si asa nu se mai
poate vorbi de economie romaneasca (nimic important nemaiapartinand capitalului
autohton), ci doar de economia din Romania. Locul in ierarhia internationala al
Romaniei ar trebui macar sa fie, din acest punct de vedere, unul fruntas, si nu
la mijlocul clasamentului!

In acelasi timp insa, locul de mijl­oc este neasteptat de
bun, daca ne gandim ca Romania n-a globalizat aproape pe nimeni, nici la Vest,
nici la Est, nici la Sud, nici la Nord. Din acest punct de vedere ar trebui
evident ca Romania sa figureze la coa­da, si nu la mijlocul clasamentului.

Asta este insa nefericirea “mediilor”. Si Romania este un
caz clasic: este complet globalizata de catre altii, in timp ce n-a gobalizat
pe nimeni! “In medie” insa, se afla pe undeva pe la mijloc! De aceea, locul de
la mijloc al Romaniei in topul glo­balizarii este unul cam caraghios, care fie
nu spune nimic, fie, la o ana­li­za atenta, spune totul! Din pacate, in­di­cele
Kearney-Foreign Policy nu ia in considerare ceea ce constituie esen­ta si
rezultatul de fond al globa­lizarii, cel putin in domeniul econo­mic: gra­dul
de preluare sub control a eco­no­mi­ei dintr-o tara de catre capitalul stra­in si
gradul de expansiune a capitalului propriu in strainatate. Desi cel mai
puternic atins de procesul globalizarii, domeniul economic beneficiaza de o
reprezentare nu tocmai relevanta in indicele Kearney-Foreign Po­licy. Din
motive pe care nu le cu­noas­tem, indicele ia in calcul o serie de date din
domeniul econo­mic, privind indeosebi comertul exterior si in­ves­ti­ti­ile straine,
date care in sine nu spun mai nimic despre continutul si consecintele globalizarii
sau care oricum nu spun mare lucru despre acestea din urma. Sunt simple date
cantitative, si nu calitative.

Romania este, si din acest punct de vedere, un exemplu
semnificativ. Sta pe pozitii mediocre la respectivele capitole, in schimb sta
decavant la rezultate. Cu implicari aproape derizorii, investitiile straine au
preluat controlul intregii economii. Masurata prin comert exterior sau investitii
straine, globalizarea Romaniei este modesta, masurata insa prin controlul strain,
Romania este globalizata aproape 100%. Nu mai vorbim despre fluxul invers, unde
globalizarea pentru Romania, ca penetrare directa pe pietele externe, este pur si
simplu zero.