Sindromul Golfului in Romania

Pentru prima oara de cand Romania a decis sa trimita trupe in Afganistan si Irak, Ministerul Apararii recunoaste existenta "sindromului Golfului" in randul soldatilor. Dovada o constituie un proiect de Ordonanta de urgenta initiat de MAN prin care se propune ca militarii care au fost grav raniti sau care au probleme psihice cauzate de participarea la misiuni in afara granitelor (n.red.) sa beneficieze de tratamente gratuite sau anumite facilitati. Acest lucru este intarit si de studiul doctorului Aurelia Cana, psiholog in Sectia Psihologie Militara a Statului Major General.
Bolile psihice aparute in randul soldatilor care participa la misiuni externe au fost remarcate dupa conflictele din Africa, Coreea sau Liban. Cele mai puternice manifestari au fost intalnite insa dupa razboiul din Vietnam. Atunci, multi dintre soldatii americani reintorsi la activitatile sociale firesti au capotat psihic, o parte sinucigandu-se, o alta ajungand chiar la cazuri extreme, precum crime odioase. Acest gen de manifestari sunt cunoscute sub numele de "sindromul Vietnam". Simptome identice au aparut insa si la cativa ani, dupa razboiul din Golf din 1991, in randul militarilor participanti la conflict. Acelasi lucru este valabil acum si pentru militarii romani care au luat parte la misiunile din Afganistan si Irak. Existenta unor probleme de ordin psihosomatic este recunoscuta in interiorul Ministerului Apararii, dar specialistii se feresc sa vorbeasca foarte deschis despre ea, incercand sa minimalizeze efectele. Mai mult, sefii din Armata le interzic soldatilor intorsi din misiune care prezinta asemenea simptome sa discute deschis despre ele cu psihologii militari.
Totusi, intr-un studiu de specialitate, doctorul Aurelia Cana, psiholog in Sectia Psihologie Militara a Statului Major General, admite existenta sindromului Irak.
1.450 de militari romani in razboiul antiterorist
Din anul 2000 pana in prezent, Romania a trimis in misiuni externe 11.671 de militari. In momentul de fata, in Irak si Afganistan se afla in jur de 1450 de militari romani. Majoritatea celor care pleaca in Afganistan si Irak o fac pentru cei 70-80 de dolari cat primesc pentru o zi de misiune. La un numar important de militari care au fost in zonele de conflict s-au constatat simptome psihosomatice caracteristice imbolnavirilor psihice cauzate de participarea la razboi. Acestea sunt oboseala fara motiv, palpitatii, tahicardie, dureri de cap, transpiratii excesive, slabiciune, tulburari de somn si dificultati de concentrare.
Din relatarile militarilor romani, consemnate in declaratiile acordate medicilor la intoarcerea din misiune, s-a constatat ca foarte multi au trait situatii traumatice in timpul misiunii. Dintre situatiile cu potential traumatizant au fost mentionate: atacuri asupra lor sau a colegilor, vizualizarea suferintelor ranitilor, imposibilitatea de a raspunde la atacuri, martori la diverse suferinte umane. Cu toate acestea, sefii din Armata se feresc sa vorbeasca deschis despre sindromul aparut in randul militarilor, pe care il vom denumi sindromul Irak.
In proiectul de Ordonanta de Urgenta, Ministerul Apararii Nationale propune ca militarii care au fost grav raniti sau care au probleme psihice cauzate de participarea la misiuni in afara granitelor sa beneficieze de tratamente gratuite. De asemenea, MAN mai propune si acordarea anumitor facilitati precum scutirea de la plata unor impozite si gratuitate la abonamentele radio-tv si de telefonie. Pentru cei care sufera rani grave se are in vedere improprietarirea cu pamant. Astfel, initiatorii acestei Ordonate de Urgenta doresc sa acorde cinci hectare teren agricol, in localitatea de domiciliu sau un loc de casa de 500 mp in municipiul, orasul sau comuna in care victima domiciliaza.
Stres posttraumatic
Problematica traumelor de lupta a fost semnalata in urma conflictelor din Africa, Coreea sau Liban.
Cele mai puternice manifestari au fost intalnite insa dupa razboiul din Vietnam cand s-au reactualizat importanta si implicatiile grav destabilizatoare ale traumelor de lupta. Reunite sub denumirea "sindromul Vietnam", anumite manifestari erau puse pe seama actiunii "agentului portocaliu", un insecticid folosit in zona. Ulterior, s-a stabilit ca aceste manifestari sunt o consecinta a evenimentelor stresante din timpul luptei, primind denumirea de "stres posttraumatic". Acesta s-a manifestat mai puternic la soldatii care au fost luati prizonieri. Comunitatea psihologilor militari din NATO acorda, in ultima vreme, o importanta tot mai mare studierii traumelor de lupta si suportului psihologic care se impune a fi initiat pentru limitarea efectelor acestora. Studiile recente nu se mai preocupa de delimitarea manifestarilor stresului posttraumtic, ci acorda o atentie sporita stabilirii factorilor care il declanseaza, precum si metodelor terapeutice destinate diminuarii efectelor sale. In prezent, la aproximativ 80.000 de soldati participanti la conflictul din Golf, stresul posttraumatic a afectat 5-15% din totalul militarilor dislocati. Jurnalul American de Psihiatrie raporteaza ca, in anul 2006, militarii participanti la conflictele din Afganistan au suferit de stres posttraumatic in proportie de 30-50%.
Razboaie si simptome
Pentru a exemplifica afirmatiile specialistului militar, dr. Aurelia Cana, privind recunoasterea existentei acestor manifestari, prezentam in tabelul alaturat o lista a simptomelor inregistrate de militari in conflictele derulate in diferite zone ale lumii.
Comandor doctor psiholog Edmond Cracsner, seful Sectiei Psihologie Militara din Statul Major General sustine insa ca este vorba doar despre cazuri minore. "De-a lungul timpului, de cand militarii romani participa la astfel de misiuni, nu ne-am confruntat cu o cazuistica specifica patologiei traumelor de lupta, din care sa rezulte cazuri nerecuperate, chiar daca au fost situatii, considerate minore, de tulburare somatica, afectiva sau de neadaptare.
Trebuie precizat faptul ca, la repatrierea militarilor din misiune, acestia sunt evaluati medical si psihologic si parcurg un program de readaptare si refacere, avand bine definit scopul, obiectivele, etapele si finalitatile specifice", ne-a declarat Edmond Cracsner.
De la alcool la dezertare
Printre manifestarile grave determinate de stresul razboiului se numara abuzul de alcool, consumul de droguri, furturile, jafurile si violurile, torturarea si uciderea prizonierilor sau a persoanelor necombatante, mutilarea inamicilor morti, refuzul de a lupta, dezertarea, atacarea militarilor aliati si fraternizarea cu inamicul. Mai vulnerabili la stresul de lupta sunt considerati militarii slab pregatiti si cei indisciplinati. Expertii in domeniu considera ca psihologul si medicul unitatii ar trebui sa actioneze pentru reducerea stresului la nivelul combatantilor. Daca asemenea manifestari deja au aparut, comandantii sunt obligati sa aplice sanctiuni si pedepse.
ZIUA declanseaza ancheta
Avand in vedere dezvaluirile doctorului Aurelia Cana, care a descoperit faptul ca unii dintre militarii romani repatriati din teatrele de operatii au refuzat sa vorbeasca deschis despre problemele pe care le-au avut in Irak si Afganistan, facem un apel la toti cei care detin informatii despre asemenea cazuri sau care s-au confruntat cu probleme psihosomatice dupa participarea la misiuni sa ne contacteze. Ziarul ZIUA va pastra confidentialitatea asupra identitatii persoanelor care vor contacta redactia. Puteti veni direct la redactie sau ne puteti scrie la adresa de e-mail ziua@ziua.ro sau suna la telefon 3159111.
Simptomele romanilor intorsi de pe front
Existenta unor astfel de probleme este recunoscuta cat se poate de clar insa intr-un studiu al doctorului Aurelia Cana, psiholog in Sectia Psihologie Militara a Statului Major General. Doctorul Cana a mentionat in studiul dat publicitatii ca militarii romani care au desfasurat misiuni in teatrele de operatii au prezentat manifestari psihice destabilizatoare, ca urmare a stresului misiunilor. "Cel mai adesea s-au inregistrat: tristete temporara in timpul misiunii, fatigabilitate nejustificata sau lipsa de energie, insomnie sau hipersomnie, tensiune musculara, incapacitate de a se relaxa in timpul misiunii, dificultati de concentrare, alterarea sentimentului placerii, neliniste si anxietate etc. Un numar mic de militari au manifestat unul, doua sau toate simptomele stresului posttraumatic. Acestia au fost in general martori sau actori ai unor atacuri asupra lor sau a colegilor. Au existat si cativa militari care au prezentat forme severe de anxietate, somatizari ale afectelor, inadaptare generala, motiv pentru care au fost repatriati", a precizat psihologul.
Doctorul Aurelia Cana aminteste in studiul intocmit si faptul ca stresul posttraumatic poate sa apara la intervale diferite fata de momentul repatrierii. "In functie de gravitatea tulburarilor existente in momentul repatrierii, militarii au fost indrumati spre diverse structuri menite sa le acorde ajutor specializat", a precizat Aurelia Cana. Aceasta a adaugat faptul ca resursele psihice ale militarilor sunt intens solicitate in timpul confictelor militare si cauzeaza dereglari in functionarea psihica de intensitati variabile. Traumele psihice de lupta au implicatii majore nu numai asupra psihicului individual, ci afecteaza si readaptarea la viata familiala si sociala.
"Traumele de lupta sunt o urgenta"
In opinia doctorului Aurelia Cana, reprezentantul Sectiei Psihologie militara a Statului Major General, "traumele psihice de lupta sunt o urgenta, necesitand interventie de specialitate. Dintre toate traumele psihice de lupta, stresul posttraumatic este cea mai grava, necesitand interventie psihologica, psihiatrica de durata. Exista factori de risc aditionali stresului indus de lupta care se refera la caracteristici de personalitate si contextuale ce impun cunoasterea si monitorizarea lor." Potrivit specialistului, in evaluarile de dupa misiune, la militarii romani repatriati din teatrele de operatii, adeseori, "am constatat tendinta de a ascunde sau a incerca sa evite relatarea unor manifestari, din teama de a nu fi considerati bolnavi psihic, sau din cauza unor sfaturi gresite ale sefilor, inca adepti ai modelului utopic al soldatului perfect, care nu poate fi atins de nici un factor stresor." Doctorul Cana a precizat intr-un studiu aparut in publicatia militara "Spirit Militar Modern" ca, "a nu recunoaste, a ascunde, a cosmetiza prezentarea unor manifestari destabilizatoare in planul functionarii psihice este o greseala care se soldeaza cu agravarea manifestarilor psihice destabilizatoare. Recunoasterea si semnalarea lor implica acordarea de sprijin psihologic sau, dupa caz, psihiatric calificat si remiterea lor cat mai rapida".

---

Despre autor: