Cateodata, mi-e simpatic ministrul de Finante. Chiar daca nu a ajuns din prima acolo unde isi doreste de mult timp. Unde a ajuns intai Ionut Popescu, apoi Sebastian Vladescu, iar, in final, ca optiune a treia, a fost preferat domnul Vosganian. Dansul nu a stat insa in perioada asta. Era sa ajunga ministru la Agricultura, doar ca nu a fost propus. Era sa ajunga sa fie comisar european, doar ca a fost refuzat. Conservatorii l-au facut ministru pe domnul Vosganian, prin plecarea lor de la guvernare si prin vacantarea postului de la Ministerul Economiei. Apoi, printr-o miscare dubioasa, Ministerul Economiei a fost unic cu acela al Finantelor. S-a ajuns la performanta ca Ministerul Economiei sa fie aproape golit de economie (dau doar exemplul prin care 20% din Petrom a ajuns la Fondul Proprietatea, statul ramanand cu inca 20%).
L-am felicitat pe domnul Vosganian pentru ca a reusit sa treaca bugetul de Parlament. Orice ministru care reuseste sa faca acest lucru este de felicitat. Sa reusesti sa treci un buget beteag prin Parlament este o performanta. De ce beteag?
Pentru ca beteag a fost si bugetul pentru anul 2007. Il tineti minte pe domnul ministru cand zicea ca ponderea veniturilor in PIB va fi de 36%? Şi ca, in anul 2007, ponderea veniturilor in PIB va urca la 39,3%? A fost vorba de doua mari minciuni, pe care le-am catalogat ca atare inca de atunci. Executia bugetara arata venituri mai mici de 35% din PIB in 2007 (probabil in jur de 33%), si, fara majorari de taxe si impozite in anul 2008, situatia va sta cel mult la fel. La fel de prost.
De ce este important procentul veniturilor in PIB? Pentru ca de acolo se fac cheltuielile angajate. Un punct procentual inseamna mai mult de un miliard de euro, si prin urmare, daca pierzi 2-3 puncte, ajungi sa ai mai putin de cheltuiala cu 3-4 miliarde de euro. Şi ce faci? Tai de la cheltuieli sau indatorezi populatia. Guvernul acesta le-a facut pe amandoua. A taiat de la cheltuieli (in 2007 cred ca s-au finalizat vreo 20 de kilometri de autostrada) si a indatorat populatia (deficitul bugetar pentru anul 2007 a ajuns la aproape 3% din PIB sau mai mult). Asta ne avertizeaza acum Comisia Europeana, care il vede de 2,9% (apropo, de ce nu spune domnul ministru de Finante ca nu-i asa? Pentru ca dansul a raportat 2,4% deficit - calculat romaneste, sau 2,7%, calculat european). Eu cred, insa ca nu Comisia Europeana greseste in acest caz.
Explicatiile? Inventate. L-am auzit recent pe domnul ministru spunand ca "le-a inchis gura" celor care spuneau la inceputul mandatului sau ca va ajunge deficitul la 6%. Pe cuvant de onoare ca nu am auzit nicio voce care sa spuna de 6% deficit bugetar in 2007, la niciun moment. Poate domnul Vosganian a auzit alte voci sau a incurcat cresterea economica cu deficitul bugetar, ca tot aduna domnia-sa bani la buget pentru pensii din cresterea economica. Mai nou, domnul Vosganian "respinge cateogoric acele atitudini care socotesc situatia economica din Romania ca fiind nefavorabila, si incearca sa sugereze ca Romania a intrat in recesiune economica, ba chiar se apropie de colaps". Aici domnul Vosganian aude voci diferite. Pe de-o parte, colegii domniei sale, politicienii, nespecialisti si demagogi, care descriu situatia actuala a Romaniei drept "dezastru". Asta este demagogie. Chiar daca situatia economica nu e rea, ea poate fi influentata de o politica fiscala proasta. Pe de alta parte, ministrul de Finante ar trebui sa auda vocile care spun ca efectul politicilor domniei sale vor conduce la incetinirea ritmului de crestere economica, stagnare, iar apoi inversare de trend. Adica tot ceea ce risipeste Guvernul acum sunt facturi cu scadenta amanata. Perioada de gratie. Doar ca, in cazul unui credit, perioada de gratie presupune plata pentru un interval de timp doar a dobanzii. Abia apoi te apuci sa rambursezi din credit. Noi deocamdata am platit doar dobanzi ale iresponsabilitatii economice. In ce au constat acele dobanzi si ce le-a generat?
In primul rand: neatingerea obiectivelor bugetare de venituri si cheltuieli presupune o proasta programare bugetara. Pentru ca veniturile nu au fost cele estimate, s-a taiat de la cheltuieli. Din dezvoltarea viitoare a tarii. De la autostrazi, invatamant, spitale etc.
In al doilea rand: deficitul bugetar. Risipa din decembrie (peste 3 miliarde de euro cheltuite peste nivelul incasarilor) a condus la deprecierea leului. La majorarea pretului creditelor in euro. La scumpire. Iar deficitul bugetar mare inseamna indatorarea tarii, in ansamblu.
In al treilea rand: Guvernul impinge BNR la majorarea ratelor de dobanda. De ce? Pentru a atrage surplusul acesta de bani de pe piata. Care, daca e lasat in "balta cu lei" (vedeti articolul cu acelasi nume din urma cu 2 saptamani), duce la majorarea inflatiei. Asa ca BNR este impins sa scumpeasca si creditul in lei, pentru ca, altfel, iresponsabilitatea cheltuielilor s-ar duce in inflatie.
In al patrulea rand: domnul Vosganian zice ca, in cateva saptamani, domnia-sa va veni cu un material care va conduce la evitarea pericolului de a depasi deficitul de 3% din PIB anul acesta si la economisirea unui miliard de euro. Sunt doua lucruri importante aici: recunoasterea faptului ca anul acesta, asa cum e el bugetat, va conduce la un deficit de peste 3%. Al doilea: va economisi Guvernul un miliard de euro? Sa inteleg ca pana acum ar fi fost risipit? Ei bine, acest miliard de euro economisit nu cumva este un miliard fictiv? Nu cumva o recunoastere a minciunii ca ponderea veniturilor in PIB nu va atinge anul acesta 39,3%? Ba fix asta este.
Intentiile domnului Vosganian vizeaza economisirea unui miliard care nu ar fi fost incasat niciodata.
In al cincilea rand: tot domnul Vosganian declara ca luna ianuarie a validat evaluarea facuta privind sustenabilitatea sistemului de pensii pana in anul 2020. Cum asa, domnule Vosganian? O singura luna ajunge pentru dumneavoastra pentru a vedea ce se intampla in urmatoarele 144 de luni? Spre stiinta domnului ministru, de regula, in economie e invers: studiezi comportamentul trecut, pe o serie de timp cat mai indelungata (chiar peste 144 de luni), si eventual poti sa intuiesti ce s-ar putea intampla in urmatoarele putine luni. Dar domnul ministru o fi revolutionat modelarea economica si econometria.
Probabil ca domnul Vosganian nu a stiut cum sa explice faptul ca, in luna ianuarie, banii pentru pensii au fost de ajuns. Dar ii mai dau o veste domnului ministru. Luni ca ianuarie sunt doar de 4 ori intr-un an (in care se platesc impozite trimestriale, taxe, impozite de sfarsit de an etc.). Şi ele au comportament exceptional (aduc de regula mai multe venituri decat de obicei). De altfel, sunt destul de convins ca este prima si ultima luna ianuarie pe care domnul Vosganian a petrecut-o in scaunul de ministru al Finantelor. Urmatoarele luni ianuarie vor fi in calitate de contribuabil. Unde si dansul va plati efectele politicii fiscale urmate de domnia-sa. Iar daca va dori sa injure pe cineva, va trebui sa o faca in oglinda.