Cresterea rezervelor minime obligatorii in urma sedintei BNR de azi este posibila, dar ar fi ineficienta in sensul descurajarii creditarii si indirect a consumului, spun analistii chestionati de NewsIn, care mizeaza pe majorarea dobanzii-cheie cu cel putin 0,5 puncte. Desi estimeaza ca banca centrala nu va urca dintr-o data dobanda-cheie cu un punct procentual, de la 8% in prezent, majoritatea expertilor considera ca acesta ar fi nivelul optim in conditiile actuale din piata, desi unii prognozeaza majorarea graduala, cu cate 0,5 puncte in doua etape succesive, in timp ce altii pledeaza pentru aducerea dobanzii de politica monetara la cel putin 8,75% inca de azi. "In conditiile in care presiunile inflationiste sunt mari si tinand cont de comentariile guvernatorului bancii centrale si de scaderea perspectivei de rating de catre Fitch, e posibil sa vedem chiar o majorare cu 1% a dobanzii de politica monetara", a declarat economistul sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru. Economistul sef al BCR, Lucian Anghel, considera ca eventuala majorare ar putea fi chiar cu 0,75 puncte, avand in vedere estimarile pesimiste pe care institutiile economice internationale si agentiile de rating le-au enuntat recent. "Consider ca o rata a dobanzii de 9% ar fi mai adecvata, tinand cont si de evolutia cursului de schimb. Cu toate acestea, dupa felul in care actioneaza de obicei banca centrala, cred ca vor evita sa aplice in mod direct o majorare cu 1%", a explicat Catalina Constantinescu, economist ABN Amro Bank.Cresterea rezervelor minime obligatorii ar fi ineficientaIn privinta unei eventuale modificari a nivelului rezervelor minime obligatorii, parerile din piata sunt impartite. Unii analisti sustin ca o crestere a rezervelor minime obligatorii ar fi ineficienta in prezent si ar putea chiar sa puna presiuni asupra monedei nationale, in sensul deprecierii acesteia. "O crestere a rezervelor ar duce si la urcarea costului la care bancile locale se imprumuta in euro, ceea ce ar pune presiuni pe leu", a spus traderul Millennium Bank, Ciprian Dascalu. "Rezervele sunt deja la un nivel ridicat fata de alte state europene si o eventuala urcare in acest moment nu ar reusi sa limiteze avansul creditelor in valuta, deoarece exista deja posibilitatea de creditare direct de la bancile straine", considera Rozalia Pal, senior economist al UniCredit Ţiriac Bank. Economistul ABN Amro, Catalina Constantinescu, sustine ca tot dobanda de politica monetara ramane cel mai eficient instrument pentru descurajarea consumului excesiv. "In creditul neguvernamental, ponderea creditelor in lei si cea a creditelor in valuta este aproximativ egala, iar dintre creditele acordate in valuta, 30% sunt de consum, restul de 20% sunt imprumuturi ipotecare, deci masurile de limitare a consumului prin descurajarea creditelor in valuta nu ar fi atat de eficiente", a explicat Constantinescu. Pe de alta parte, presedintele Chartered Financial Analyst, Dragos Cabat, considera ca BNR ar putea creste rezervele minime obligatorii la 50% din depozitele in valuta, de la 40% in prezent si la 30% din depozitele in lei, de la nivelul actual de 20%.
Lucian Anghel nu exclude posibilitatea ca banca centrala sa ia si alte masuri, de ordin administrativ, pentru a controla inflatia, in afara metodelor prin care BNR intervine de obicei - modificarea dobanzii-cheie, operatiunile de sterilizare sau chiar interventiile pe piata valutara. "Daca avem in vedere numai creditele exotice, care au reprezentat un sfert din cresterea soldului de anul trecut, nu putem exclude restrictii importante care ar putea fi impuse in perioada urmatoare. Pot fi masuri precum cresterea rezervelor minime obligatorii sau pot fi si alte masuri. Cert este ca bancherii nu vor fi fericiti", a mai spus Anghel. Guvernatorul Mugur Isarescu, a declarat, recent, ca banca centrala se lupta "cu sabii de otel" pentru atingerea tintei de inflatie, insa masurile pe care le va impune in acest scop nu vor fi placute si ar putea fi resimtite ca restrictii majore.