“Prin personalitate noi intelegem capacitatea individului de
a-si organiza intr-o directie aptitudinile, de a se imbogati permanent cu trasaturi
de caracter, cu idei, cu puncte de vedere, cu probleme, cu spaime, cu
certitudini, cu un anume fel de a reactiona in fata evenimentelor. Tendinta
fireasca a unui individ este de a se deosebi de celalalt individ, de a strange
idei, puncte de vedere, trasaturi de caracter, pentru a se impune, pentru a se
misca mai liber si cu mai multe sanse de izbanda in fata vietii. Cand cineva
reuseste sa concentreze intr-un inalt grad asemenea aptitudini etice si
intelectuale, victoria pare in intregime asigurata: 'Avem de-a face cu o
personalitate>>. Desigur, in decursul timpului, si chiar in zilele noastre, au
existat, exista mari filozofi, mari oameni de stat, mari savanti si mari artisti.
Toti acesti oameni sunt numiti intr-un termen conventional personalitati...

Simteam insa ca lumea e infinita si ca o personalitate, oricat
de complexa ar fi, este totusi marginita, si ceea ce este marginit n-are cum sa
nu cunoasca niciodata ceea ce este nemarginit.”