Cele mai multe dintre cele 80 de milioane de arme AK-47 din lume se afla in miinile cui nu trebuie. In 1986, un AK-47 in Kenya costa cit 15 vaci, azi costa doar cit patru.

Drogurile si armele merg, de obicei, mina-n mina. In 1999, armata din Peru a parasutat 10.000 de AK-47 fortelor revolutionare din Columbia, un grup de gherila apropiat producatorilor si traficantilor de droguri. Armele au fost cumparate in Iordania. Traficul ilegal de arme, care reprezinta circa 20% din totalul vinzarilor de armament, aduce intre doua si 10 miliarde de dolari anual. Armele mici au fost prezente in 46 din cele 49 de zone de conflict din lume din ultimii 10 ani, iar in 2001 se estima ca sint cauza a 1.300 de decese pe zi, mai mult de 80% din victime fiind femei si copii.

Armele mici sint doar o parte a problemei. Piata ilegala de munitie o depaseste pe cea a tancurilor, a sistemelor radar antiaeriene si a armelor de distrugere in masa. Agentia Internationala Atomica pentru Energie a confirmat zeci de cazuri de contrabanda cu materiale ce pot fi folosite pentru armele nucleare si sute de alte cazuri sint investigate. Cererea foarte mare de arme si tehnologie chimica, biologica, nucleara stimuleaza activitatile ilegale.

Guvernele sint, in general, ineficiente in a opri cererea sau oferta pe piata armelor. Embargourile ONU nu reusesc sa previna vinzarile de arme in Irak, de pilda - parti ale avioanelor de lupta din fosta Iugoslavie si sisteme antiradar din Ucraina. Eforturile internationale de a stopa producerea si distribuirea de arme sint slabe si disparate, pentru ca unele tari nu vor sa accepte cenzura activitatilor lor interne. In 2001, de exemplu, SUA s-au opus unui tratat global privind controlul armelor mici, fiind ingrijorate ca restrictiile vor afecta dreptul americanilor de a detine arme. In absenta unei legislatii internationale eficiente, legile economice dicteaza vinzarea mai multor arme la preturi mai mici. In 1986, un AK-47 in Kenya costa cit 15 vaci, azi costa doar cit patru!

Kalasnikovul (AK-47) e cel mai comun model, fabricat in 14 state si vindut apoi guvernelor, insurgentilor si criminalilor prin tari de tranzit. Creatorul pistolului-mitraliera, Mihail Kalasnikov, se declara nemultumit de lipsa controlului international asupra vinzarii de arme si vrea ca liderii politici sa faca mai mult pentru a opri traficul ilegal. Din pacate, nimeni nu se asigura ca destinatarul final al armamentului nu este un regim aflat sub embargo.

Potrivit IANSA (retea internationala de lupta contra armelor usoare), armamentul letal este relativ ieftin, usor portabil, simplu de manevrat si de operat, cu durata mare de viata si poate fi folosit chiar si de un copil de 8 ani. Sint cele mai traficate arme din lume, fiind vindute contra bani, diamante, droguri sau alte marfuri de contrabanda. Circa 7 milioane de arme comerciale sint produse anual, aproximativ 75% in SUA sau UE, restul in Brazilia, China, Japonia, Canada si Rusia. In total, 90 de tari pot produce sau produc arme mici si munitie, iar din cele 639 milioane de arme, circa 59% se afla in miinile civililor. Termenul „arme mici si usoare" se refera la arme care pot fi carate si folosite de o singura persoana, fie in scop militar, fie civil - de la pistoale, mitraliere si alte arme de foc pina la grenade, sisteme mobile antitanc si mortiere.

Pe linga victimele razboaielor, in fiecare an aceste arme omoara 200.000 de persoane in tarile „pasnice" - crime, sinucideri, impuscaturi accidentale si gloante trase de politie. In Brazilia, SUA si Africa de Sud, armele sint principala cauza a mortii barbatilor tineri. Circa doua milioane de copii au fost ucisi cu arme mici din 1990 incoace, iar 1,5 milioane sint raniti in fiecare an. (Simona Maties)

Cronica unei impuscaturi anuntate Cum ajung armele sirbesti in Liberia, dar si de ce un Kalasnikov se vinde cu 35 de dolari puteti afla urmarind duminica seara, de la ora 23.15, documentarul „Drumul armelor", difuzat la Realitatea TV.

Copiii din Africa ajung foarte usor in posesia armelor si invatasa le foloseasca de mici. Foto: Reuters In cadrul emisiunii „Pe viata si pe moarte", prezentata de Laura Chiriac pe Realitatea TV pe 3 februarie va fi difuzat documentarul marca BBC „Drumul armelor". Reporterul David Akinsanya porneste de la constatarea ca niciodata in istoria omenirii n-a fost mai usor sa obtii o arma, fapt dovedit de statistici, pentru ca apoi sa incerce o reconstituire a ciclului de viata a acestor obiecte, care il poarta din Liberia pina in Albania si inapoi in Anglia.

Ceea ce accentueaza Akinsanya, pentru ca este unul dintre elementele cele mai frapante dezvaluite de documentar, este cit de usor trec armele din mina in mina, in pofida distantelor geografice. Abundenta lor in Balcani este o mina de aur pentru Africa: nu exista formulare comune la nivel international pentru a certifica legalitatea unei tranzactii cu arme, ca atare un astfel de act poate fi falsificat exclusiv cu ajutorul unei perechi de foarfece. Desi exista un embargo ONU in ceea ce priveste pustile, pistoalele etc., multe tari sint lipsite de mijloacele legale pentru a sanctiona abaterea de la regula. In cazul in care cetatenii detin arme in cantitati mari in urma unor razboaie sau rebeliuni, cum e cazul in Albania, solutia gasita de autoritati nu duce lipsa de originalitate: cum romanii au primit compensatii pentru „donarea" masinilor vechi, la fel au capatat si albanezii, daca au ales sa se lepede de dragile lor arme Kalasnikov.

„Drumul armelor" mai are o calitate marca BBC: o enorma cantitate de documentare si de investigatie de tip politist a fost pusa in miscare, cu rezultate notabile. Mai precis, cu ajutorul unei retele de „contacte", reporterul David Akinsanya reuseste sa filmeze traficanti albanezi de arme, dar si obiectele in sine, pentru a da masura valorii si amplorii acestui arsenal in miscare: de la lansatoare de rachete pina la grenade. Progresia narativa a documentarului implica aproape un ocol al lumii, identificind si punctele propice pentru schimburile de arme, dar si trendurile specifice acestui tip de comert: nu doar armele ramase in urma razboaielor din Est ajung materie prima pentru crima organizata din Vest, ci si fostul bloc sovietic produce arme nou-noute, neserializate, pentru traficantii de droguri din Marea Britanie. Din punct de vedere vizual, filmul alterneaza intre interviuri si urmarirea unor actiuni, fie ele de perchezitie sau de punere sub acuzare, totul asezonat cu imagini de arhiva, dintre care cele mai percutante sint acelea cu soldatii minori din Africa. (Alexandra Olivotto)

Soldati ONU au vandalizat cu graffiti picturi preistorice din Sahara. Detalii pe www.cotidianul.ro/select