Transferarea riscului

In prezent, pe mai toate pietele bursiere mature si puternice ale lumii, eficienta hedging-ului pentru protejarea portofoliilor de actiuni detinute pe piata spot si pentru securizarea impotriva riscului valutar care planeaza permanent asupra afacerilor nu poate fi pusa la indoiala.
Ultimii ani au aratat ca si investitorii din piata autohtona de capital au dobandit maturitatea necesara abordarii strategiilor de hedging care nu au intarziat sa-si arate eficienta. Aceasta este resimtita mai ales in perioadele de mare volatilitate a cursului valutar sau in perioadele prelungite de trend descendent ale cotatiilor actiunilor.
Daca spre exemplu la jumatatea anului trecut euro se depreciase puternic fata de leu, in partea a doua a lui 2007 am asistat la o apreciere puternica a monedei unice. Prin urmare, pe rand, atat exportatorii, cat si importatorii au fost afectati de aceasta evolutie. Cei care au apelat insa la strategiile de hedging valutar, blocandu-si preturile convenabile, au iesit neafectati din aceste perioade de oscilatie. La fel, putem aduce in discutie perioada prelungita de scaderi traversata de Bursa de Valori in acest debut de an, care a cauzat pierderi enorme detinatorilor de portofolii. Cei care au luat in considerare hedgingul de portofoliu si-au protejat sume de ordinul milioanelor de dolari.
Principiul de baza dupa care functioneaza hedgingul este: transferarea riscului. De aceea este important de inteles ca acoperirea riscului nu elimina nici expunerea la risc, nici riscul in sine, ci doar il transfera. Acest concept constituie esenta oricarui program eficient de management al riscului. Se naste firesc o intrebare fundamentala: daca riscul se transfera, unde se sfarseste el? Raspunsul depinde de strategia sau de metoda de hedging aplicata. De aceea, in continuare, vom expune cateva astfel de metode.De la hedger la "locul pietei"Termenul de "locul pietei" se refera la economia locala in care o firma isi vinde produsele sau serviciile. Exista multe moduri de a imbunatati aceasta definitie. O firma orientata spre produse de consum poate considera intregul sector comercial ca "loc al pietei" sale sau termenul se poate referi la un segment foarte specific cum este un anumit grup industrial.
"Spre exemplu, diversi producatori auto japonezi si-au construit uzine in SUA pentru a-si transfera expunerile long in dolari SUA si riscurile aferente, muncitorilor de acolo, explica un economist al bursei din Sibiu. Acestia, impreuna cu industria auto americana interna, au acceptat riscul bucurosi. Daca dolarul SUA se devalorizeaza comparativ cu yenul, consumatorul american va plati dolari "mai ieftini" pentru a-si procura un model japonez, iar producatorii vor primi la randul lor dolari "mai ieftini" pentru a le fabrica. Daca dolarii americani sunt folositi pentru a cumpara produse importate din Japonia, situatia ar fi fost alta. Din momentul in care se face achizitia pana in momentul platii, se asuma un risc short (vanzare) in valuta. Pretul platit e direct influentat de cursul de schimb dintre moneda din tara exportatorului si moneda locala. Cumparatorul are o pozitie "short" pentru automobil pana in momentul platii lui; in acelasi mod, el are o pozitie short la cheltuielile valutare care rezulta din producerea marfii. Va fi in avantajul lui, intr-un sens financiar mai restrans, sa vada ca valuta se devalorizeaza".De la hedger la hedgerPentru a exemplifica aceasta metoda, sa presupunem ca un client al unei banci are o expunere short de 1 milion euro sub forma unui credit bancar pe trei ani. El poate transfera riscul in cateva moduri. Unul dintre acestea este de a intra in piata bancara pentru a schimba euro cu lei pe baza unui contract de trei ani. Schimbul va fi structurat astfel incat clientul sa cumpere euro de la o alta parte care cumpara euro de la el. Peste trei ani cand va achita pasivul, clientul bancii returneaza euro, iar cealalta parte lei. In acelasi timp, clientul in discutie realizeaza un castig din rata de schimb a euro.
Deoarece acest client initiaza schimbul, prin cumpararea de euro, partenerul ii raspunde acestuia prin vanzarea de euro. Altfel spus, corespondentul are o pozitie short. In esenta, el a acceptat pozitia long a clientului si a transferat riscul asupra celeilalte parti. O transferare a riscului printr-un swap valutar este, in mod normal, o schimbare de pozitii intre cei doi hedgeri. In acest exemplu, partenerul poate fi o firma din spatiul UE, sa spunem Germania, cu un activ de 1 milion euro stabilit in Romania. Sa presupunem ca acest activ trebuie sa fie lichidat si repatriat in trei ani. Firma are, deci, o expunere long in lei. Ea accepta pozitia short a clientului bancii, in felul acesta compensandu-le pe ambele. Prin asumarea unei pozitii short, partenerul transfera riscul pozitiei lui long asupra clientului.
Expunerea exemplelor de transferare a riscului va continua saptamanile urmatoare.Acest articol reprezinta un demers educational, iar responsabilitatea intocmirii planurilor de tranzactionare si a aplicarii strategiilor de hedging apartine exclusiv investitorilor.

---

Despre autor: