Intalnirea din acest an a Forumului Economic Mondial de la Davos s-a desfasurat sub teroare. Sa nu va ganditi la tulburarile provocate de adunatura eclectica de comunisti, anarhisti, pacifisti, ecologisti, punkisti si tot felul de alti marginali. Org
Intalnirea din acest an a Forumului Economic Mondial de la Davos s-a desfasurat sub teroare. Sa nu va ganditi la tulburarile provocate de adunatura eclectica de comunisti, anarhisti, pacifisti, ecologisti, punkisti si tot felul de alti marginali. Organizatorii si participantii la reuniunile G-8, ale FMI si ale Bancii Mondiale nu mai sunt de mult timp impresionati de confruntarile de strada care au loc in orice colt de lume unde se desfasoara un astfel de eveniment. De la inaltimea functiilor pe care le detin si aparati de puterea sumelor uriase de bani pe care le invart, invitatii de la aceste manifestari nu se sinchisesc catusi de putin de protestele nemultumitilor pe care ii privesc, in cel mai bun caz, cu un suras ironic, care tradeaza, de fapt, un adanc dispret. Atat fata de anvergura protestatarilor, cat si de inutilitatea perfecta a actiunilor lor.
La reuniunea de saptamana trecuta insa, mai-marii lumii s-au aflat sub teroare. Sub teroarea pietelor de capital. Presa a relatat ca participantii la Forum stateau cu ochii in monitoare urmarind caderea burselor lumii, intrebandu-se cand acest val al vanzarilor se va opri. Tematica aleasa pentru editia din acest an era una cat se poate de generoasa: "Puterea Inovatiei in Colaborare". Cu toate acestea, intrebarea de pe buzele tuturor era cu totul alta: intra sau nu economia mondiala in recesiune. Avand pe umeri responsabilitati uriase, invitatii, fie ei lideri politici sau reprezentanti ai unor institutii financiare internationale, au incercat sa transmita mesaje optimiste. Discursurile lor pareau deplasate in contextul in care, laolalta, mari investitori si manageri de fonduri isi continuau vanzarile agresive pe toate pietele imprimand amplitudine tendintei descendente din ultimele luni. Apelul la calm al factorilor de decizie era contracarat de declaratiile de ingrijorare de pe Wall Street si de scenariile apocaliptice avansate de analistii pietei de capital. Cu mana pe butonul "sell", strigau cu totii dupa ajutor.
Imaginea care se contureaza la o prima vedere cu diriguitorii planetei, privind cu neliniste si responsabilitate la climatul de nesiguranta din randul investitorilor, este doar in parte adevarata. Asistam, de fapt, la acelasi scenariu pe care smecherii de pe Wall Street l-au aplicat si in a doua jumatate a anului trecut. Atunci cand efectele creditarii sectorului subprime din SUA au inceput sa iasa la iveala, hedge-fondurile, care ridicasera indicele Dow Jones spre inaltimi ametitoare cu bani din carry trade, au inceput sa isi lichideze rapid pozitiile punand in dificultate sistemul financiar global. A fost nevoie de ajutorul Rezervei Federale Americane si al altor banci centrale din statele puternic industrializate care, injectand lichiditate, au impiedicat un blocaj major la nivelul pietelor de capital. Ulterior, FED a operat prima reducere a dobanzii de referinta pentru a veni in ajutorul companiilor. Investitorii au fortat insa, atunci vanzarile pentru a smulge promisiunea unor viitoare reduceri de dobanda. Toata cresterea din septembrie a fost insotita de avertismentele reprezentantilor fondurilor ca piata include in acele preturi o reducere de dobanda. Astfel, toate modificarile de politica monetara operate de FED in toamna lui 2007 s-au facut sub presiunea acestor amenintari. Dupa ultima si cea mai drastica taiere de dobanda realizata saptamana trecuta - practic apogeul dictatului capitalului speculativ asupra politicii monetare a SUA - administratia Bush a venit cu un plan de stimulare fiscala. Din nou, comentatorii pietei de capital si marii investitori au inceput sa vocifereze ca ajutorul nu este semnificativ si ca Guvernul federal ar trebui sa aloce mai multe resurse pentru a determina o relansare a activitatii economice.
Aceasta stratagema a Wall Street-ului de a strange cu usa autoritatile americane in scopul obtinerii unui sprijin nemeritat a functionat foarte bine pana in prezent. Este si motivul pentru care fortarea vanzarilor a fost insotita, in zilele Forumului de la Davos, de o retorica panicarda despre efectele unei eventuale recesiuni si impactul acesteia asupra pietelor financiare. Este greu de cuantificat ce impresie au reusit sa produca cei care manevreaza capitalul asupra liderilor mondiali. Dupa cum nu este inca foarte clar ce ar insemna o inversare a trendului general al economiei americane si cum se va propaga unda de soc spre Asia si piata comuna europeana. Şantajul reprezentantilor pietelor financiare asupra administratiei de la Washington a fost o politica de succes. Dupa ce, la jumatatea anului trecut, FED a aruncat un colac de salvare fondurilor pentru a le permite sa isi inceapa exitul, presiunile inflationiste vor constrange probabil Guvernul american sa abandoneze aceasta strategie paguboasa. Politica mai putin flexibila a Bancii Centrale de la Frankfurt, care a refuzat sa se joace de-a reducerile de dobanda, poate oferi un exemplu in acest sens. Zilele trecute, presedintele BCE, Jean-Claude Trichet, a reiterat faptul ca principala preocupare a institutiei pe care o conduce ramane controlarea inflatiei. Daca BCE s-a aratat mai putin sensibila la scaderea burselor decat Rezerva Federala Americana, nu inseamna ca actiunile companiilor europene s-au depreciat mai mult. Amplitudinea a fost similara, chiar daca managerii fondurilor au carait ca alte banci centrale nu vin in sprijinul actiunilor FED. In perioada urmatoare vom putea vedea daca scenariul incheierii actualului ciclu de crestere la nivel global se confirma. In acest caz, politica mai prudenta a BCE si imunitatea acesteia la apelurile disperate ale pietei de capital s-ar putea dovedi, pe termen lung, castigatoare. Desigur, bursele ar putea traversa o corectie severa, insa pierderile (in cele mai multe cazuri anulari ale unor castiguri virtuale) ar fi limitate la cateva categorii restranse de investitori din zona capitalului speculativ. Pe de alta parte, pastrarea echilibrului macroeconomic, tintirea inflatiei si asanarea sectoarelor cu probleme ar putea oferi o baza solida, care sa permita o decuplare rapida a economiei europene de efectele negative ale crizei financiare.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.