De la inceputul anului, moneda nationala a pierdut 4,5% fata de euro, in ciuda interventiilor BNR si ale Ministerului Economiei si Finantelor.

Tendinta de depreciere a monedelor din regiune si adancirea deficitului de cont curent au fost mai puternice decat eforturile Bancii Nationale si ale Ministerului Finantelor de a stabiliza cursul. De la inceputul anului, Banca Nationala a atras de pe piata aproape 30 miliarde lei, in speranta de a tempera fluctuatiile monedei nationale. Interventiile BNR au avut insa un efect din ce in ce mai redus. In ziua in care a majorat dobanda de politica monetara (7 ianuarie), banca centrala a reusit sa atraga 4,78 miliarde lei. Pe 10 ianuarie a surprins bancile printr-o licitatie si a mai scos opt miliarde lei. Acesta a fost si punctul din care randamentul oferit de banca centrala a incetat sa mai satisfaca investitorii. In urmatoarele interventii, suma scoasa din piata a inceput sa scada. Pe 14 ianuarie, BNR a atras doar 5,97 miliarde lei, pe 21 ianuarie - 3,44 miliarde lei, pe 22 ianuarie - 1,07 miliarde lei, iar pe 23 ianuarie, in ciuda faptului ca a organizat doua licitatii, a atras doar 2,4 miliarde lei. Cu exceptia zilei de 7 ianuarie, interventiile BNR nu au reusit sa impiedice deprecieri importante ale leului, conectat puternic la evolutiile pietelor internationale. Moneda nationala a pierdut pe 10 si 14 ianuarie cate cinci bani, adica peste un procent, pentru ca apoi, pe 21 si 22 ianuarie, sa piarda inca sapte bani in doua zile.

Dependenta leului fata de mersul pietelor internationale si, mai ales, fata de evolutiile monedelor din zona (zlot, forint, coroana) si ale economiei americane a fost foarte clar evidentiata pe 21 si 22 ianuarie (zilele cu cele mai mari scaderi pe bursele mondiale), cand leul a pierdut 0,69% si, respectiv, 1,32% fata de euro. Pierderi aproape la indigo au suferit si monedele din regiune. Ziua in care euro a reusit sa atinga pentru prima data cel mai inalt nivel din ultimii trei ani a fost 22 ianuarie, cand bursele mondiale au pierdut, in medie, sase procente, iar un euro a ajuns la 3,7619 lei.

"Teama de recesiune (in SUA) e atat de mare, incat ne forteaza sa inchidem pozitii rapid. E o adevarata aversiune la risc a investitorilor, iar volatilitatea este foarte mare", comenteaza dealerul-sef al Emporiki Bank Romania, Liviu Arnautu, pentru NewsIn. Arnautu a adaugat ca masurile ferme pe care BNR le ia prin licitatiile pe care le opereaza de doua ori pe zi, in incercarea de a regla piata monetara, arata disconfortul bancii centrale fata de situatia din piata. Deficitul de cont curent, considerat cea mai importanta problema a economiei, a functionat ca un catalizator pentru vestile proaste venite din afara granitelor. "Suntem in aceeasi categorie cu tarile baltice si Bulgaria, deficitele externe mari ii sperie pe investitori, mai ales intr-un moment de criza cum este acesta", spune analistul economic Liviu Voinea. Anul trecut, deficitul de cont curent s-a adancit la 14,2% din produsul intern brut, fata de numai 10,3% in 2006, potrivit viceguvernatorului BNR, Eugen Dijmarescu.

Efort Banca Nationala a atras de pe piata aproape 30 miliarde lei, in speranta de a tempera fluctuatiile monedei nationale