Cand se punea problema sa i se faca pe plac lui Ceausescu, nu se precupetea nici un efort, iar serviciile secrete se implicau pana peste cap. Nu era zi mai fericita pentru Carmaci decat aceea in care statea de vorba cu ziaristii straini. Iar daca era vorba despre o publicatie occidentala, cu atat mai bine. Niciodata Ceausescu nu a stiut niciodata ca unul dintre cei care i-au luat un amplu interviu pentru revista americana Business Week era ofiterul de securitate Ion Agheana, infiltrat in SUA in urma unei complicate operatiuni. Pentru americani, ziaristul se numea John Pearson. Pentru spionajul romanesc, avea numele de cod ADAM. In randurile de mai jos, despre odiseea agentul ADAM, dar si despre misteriosul caz Ivan Denes.


Interviu aranjat de catre Securitate
In toamna anului 1973, mai precis la 20 noiembrie, „Scanteia“, oficiosul partidului comunist, publica un amplu interviu acordat de catre Nicolae Ceausescu ziaristului american John Pearson. Dupa ce materialul care anunta si vizita lui Ceausescu in SUA a aparut in zia rul romanesc, ample fragmente din acest interviu au fost publicate si in revista Business Week, unde Pearson era redactor-sef adjunct. Firesc ar fi fost ca discutia dintre ziaristul de la Washington si Ceausescu sa fi fost publicata prima data de catre revista americana. Putini au observat atunci acest amanunt. Insa, de pilda, generalului Ion Mihai Pacepa, adjunctul sefului spionajului romanesc in acea perioada, nu i-a scapat.

Nici Ceausescu, nici Cornel Burtica, de fata atunci cand seful statului roman i-a acordat interviul redactorului-sef adjunct de la Business Week, habar nu aveau ca ziaristul era roman si ca fusese infiltrat in SUA de catre Securitate, in urma cu 8 ani. Si nici ca interviul fusese aranjat de catre spionajul romanesc ca sa gadile orgoliul din ce in ce mai exacerbat al lui Ceausescu. Agentul Bucurestiului fusese pregatit in cadrul Directiei U din Directia de Informatii Externe, de catre ofiterul Ioan Toma. Pearson, pe numele sau adevarat Ion Agheana, se integrase perfect in societatea americana. Era profesor universitar si, dupa cum am spus, redactor-sef ajunct la prestigioasa publicatie Business Week, statut la care un agent de influenta ori un spion ajungea cu mare greutate.

Pacepa afla cine e ziaristul
Dupa cum spuneam, Pacepa n-a fost pacalit de toata tevatura cu interviul aranjat de catre Securitate si, in scurt timp, a reusit sa afle identitatea reala a lui Pearson. Apoi, informatia i-a fost confirmata generalului de catre subalternul sau, Gheorghe Manea, care, dupa fuga lui Pacepa, a avut mult de patimit. Era si firesc. Manea nici macar nu s-a intrebat de unde detinea generalul o informatie strict secreta, la care nu trebuia sa aiba acces sub nici o forma. Teoretic, Pacepa nu trebuia sa stie faptul ca Pearson este omul romanilor, legendar in SUA dupa o dificila operatiune. Dar lucrurile nu s-au oprit aici. La trei ani de la interviul pe care Pearson i l-a luat lui Ceausescu, generalul Pacepa a participat la o sedinta a Brigazii F din cadrul spionajului romanesc, unde a felicitat ofiterii prezenti pentru modul in care Agheana a fost infiltrat in SUA.Toti cei de fata au ramas muti. Nu doar conform regulamentelor militare din acea perioada, ci si normelor elementare de conspirativitate, misiunea agentului nu trebuia cunoscuta decat de catre cei care se ocupau nemijlocit de ADAM, numele de cod al lui Ion Agheana. Nu era firesc sa se vorbeasca despre acest agent la o sedinta, fie ea si a unei brigazi a spionajului. Cu toate astea, Pacepa n-a fost luat la intrebari nici macar de catre seful sau, Nicolae Doicaru. Totodata, e limpede ca generalul a primit informatia despre Agheana de la un ofiter care lucra la dosarul acesta, dar nu se stie nici pana azi cu exactitate de la cine.

Caderea lui Ion Agheana