SCRIITORUL DE LA PAGINA 3
Cand domnul Popescu ia la rand magazinele de antichitati si nu cumpara nimic, negustorii spun: "Slava Domnului!". Oricat de mult ar da domnul Popescu pe o statueta sau pe un tablou, negustorii stiu c-au fost pacaliti, ca statueta sau tabloul valoreaza de zece sau de o suta de ori mai mult.

In talcioc, ambulantii ii spun preturi aiurea, ca sa-l sperie. Nu exista ambulant care sa nu-i fi vandut un lucru pe te miri ce si sa afle apoi ca lucrul acela a fost revandut de domnul Popescu la o licitatie pe bani foarte, foarte multi. Cand umbla domnul Popescu prin targ, ambulantii simt exact ce simt si pestii cand se apropie un rechin, ca unul din ei o sa fie mancat. Targul e in toi, si un cetatean o intreaba pe grasa de tanti Sanda, care vinde numai fleacuri, cat costa o gioarsa de tablou infatisand o tiganca florareasa cu pipa-n gura. Tanti Sanda raspunde scurt: 200.000. Tanti Sanda e cam nebuna. Orice ar vinde cere 200.000. Cetateanul stramba din nas si nu ia tiganca, dar domnul Popescu, din spatele acestuia, zice repede "O iau eu" si-i da femeii banii. Cu tiganca fumatoare ascunsa intr-o punga mare de plastic, domnul Popescu ii innebuneste pe ambulanti. "Sa vezi ca iar ne-a umflat ceva de sub nas", isi zic acestia, iar domnul Popescu ii baga si mai rau in draci, facandu-si-l parca intr-o doara confident pe Nelu-Gura-Sparta. "Uite, ma, Nelule, ce inseamna sa te pricepi! Au trecut toti smecherii astia pe langa mama Sanda si n-au vazut ca are un Grigorescu. Da' ce Grigorescu! Din perioada aia a lui buna, cu tiganci!" Intr-un sfert de ceas, tot targul stie ca al dracului dom' Popescu iar a dat lovitura.

Domnul Popescu l-a pus pe un baiat de-al lui sa-i duca punga la masina, si asta-i baga pe ambulanti in viteza a patra. Unii, ca s-o faca pe desteptii, se lauda ca i-au vazut tabloul si rostesc o enormitate, care insa in talcioc are o baza: "La baba Sanda, tabloul nu parea sa fie nimic, dar la Popescu in mana, al naibii dom' Popescu asta, e Grigorescu mie-n suta". Tiganii, care o aprovizioneaza pe tanti Sanda cu marfa, sunt cei mai nervosi. Se aduna in jurul lui Popescu: "Ne dai Grigorescu' inapoi, daca nu, te taiem!". "Care Grigorescu? De care Grigorescu vorbiti?", o face pe niznaiul domnul Popescu. Dar tiganii se infig in el, si treaba se ingroasa. Domnul Popescu ii cere baiatului sa-i aduca punga din masina si ii da cartonul pictat - care-i o mizerie - babei Sanda. Dupa ce primeste inapoi cele 200.000, domnul Popescu pleaca tacticos, cu mainile la spate, si targul continua sa fiarba:

Citeste si:

E Grigorescu? Nu e Grigorescu? Ba, Nelu-Gura-Sparta, de unde-ai stiut tu ca-i Grigorescu?

La tanti Sanda, tabloul e iarasi un gunoi, care nu face mai mult de 200.000, dar, dupa ce se inchide targul, zvonul incepe sa circule prin oras. Toti colectionarii discuta intamplarea si simt nevoia sa para informati. Iar a dat lovitura Popescu. Ce bafta pe omul asta! Bafta, bafta, dar se si pricepe! Ce chestie, sa iei un Grigorescu la pret de cateva paini! Grigorescu sau Picasso? Unii vorbesc despre Picasso.