26 Ianuarie 2008
Capitanul Wisam Eid si inca noua persoane au murit intr-un atentat cu masina-capcana.

Explozia unei masini-capcana a ucis vineri dimineata zece persoane in cartierul preponderent crestin din estul Beirutului. Printre cei ucisi se numa
Capitanul Wisam Eid si inca noua persoane au murit intr-un atentat cu masina-capcana.

Explozia unei masini-capcana a ucis vineri dimineata zece persoane in cartierul preponderent crestin din estul Beirutului. Printre cei ucisi se numara si capitanul Wisam Eid, unul dintre cei mai importanti ofiteri ai serviciilor de informatii libaneze, insarcinat cu cercetarea dosarelor atentatelor cu bomba anterioare, inclusiv cel al uciderii fostului premier Rafiq al-Hariri. Unitatea de politie in care lucra Eid este vazuta ca fiind apropiata de guvernarea prooccidentala si antisiriana si a conlucrat indeaproape cu anchetatorii ONU insarcinati cu gasirea vinovatilor pentru asasinarea lui Hariri. "Eid avea un rol important in toate dosarele legate de atentate teroriste", a declarat seful politiei libaneze. Capitanul isi preluase postul ca urmare a ranirii predecesorului sau, Samir Shehadeh, intr-un atentat cu bomba, in sudul Beirutului, in 2006.

Explozia de vineri survine la zece zile dupa ce explozia altei masini-capcana vizind o masina diplomatica apartinind SUA s-a soldat cu trei morti si 16 raniti. Printre cei morti atunci nu s-au numarat americani. In urma cu o luna, tot o masina-capcana l-a ucis pe seful operatiunilor militare, generalul de brigada Francois Haj, in estul Beirutului.

Guvernul libanez acuza Siria de asasinarea lui Rafiq Hariri si de organizarea altor 30 de atentate ce au lovit Libanul in ultimii trei ani, vizind politicieni si jurnalisti antisirieni. Damascul respinge orice implicare in astfel de atentate. Pe linga problemele de securitate, Libanul se confrunta si cu o criza politica de proportii, cauzata de ciocnirile dintre coalitia de guvernare sprijinita de Occident si opozitia condusa de Hezbollah. Disputele au paralizat guvernul mai mult de un an si au condus la blocarea alegerii presedintelui, pentru prima data de la incheierea Razboiului Civil. Factiunile rivale au cazut de acord sa il sprijine pe comandantul Michel Suleiman pentru presedintie, dar ramin inca dispute privind impartirea puterii in viitorul guvern de unitate nationala.

Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.