Este ziua 25 a anului Au mai ramas 340 de zile   Soarele: Rasare la 7:42 Apune la 17:14 Luna: Rasare la 20:44 Apune la 9:08 Ultimul patrar(Luna in descrestere): 31 ianuarie Lu

Este ziua 25 a anului

Au mai ramas 340 de zile

Soarele:

Rasare la 7:42

Apune la 17:14

Luna:

Rasare la 20:44

Apune la 9:08

Ultimul patrar(Luna in
descrestere):

31 ianuarie

Luna noua:

7 februarie

Primul patrar(Luna in
crestere):

14 februarie

Luna plina:

21 februarie

Sarbatoare crestina

Astazi, ortodocsii il praznuiesc pe Sfantul Grigorie
Teologul. A trait pe vremea imparatiei lui Valens si a lui Teodosie cel Mare.
Grigorie a strabatut toata invata­tura stiintei ca nimeni altul, ascul­tand pe
cei mai vestiti dascali ai timpului, in Cezareea si Atena. Fi­lozofii din Atena
au cautat sa-l opreasca, ca dascal de filosofie, dar Grigorie s-a intors la tatal
sau, care era episcop in Nazianz. A vie­tuit cativa ani in pustiu, framan­tand in
mintea lui intrebarile cele mari ale invataturii crestine. A ajuns patriarh si intaistatator
al soborului al doilea de la Constantinopol. A parasit scaunul patriarhal si
s-a asezat in satul Arianz din Capadochia, unde mai apoi a trecut catre Domnul.

Calendar crestin-ortodox

Sf. Grigorie Teologul; Sf. Bretanion, Episcopul Tomi­sului;
Cuv. Publie

Calendar
romano-catolic

Convertirea Sfantului Paul, apostol

Calendar
greco-catolic

Sf. Grigore din Nazianz “Teologul”, arhiepiscop; Incheierea
octavei de rugaciune pentru unirea crestinilor

Proverbul zilei:

“A-si pleca urechea”

“Proverbele Romanilor”,
Iuliu A. Zanne/Ed. Scara

S-a intamplat azi
In Romania

1864 - Se da in folosinta Spitalul Colentina din Bucuresti;

1911 - I.I.C. Bratianu expune Manifestul - program al
Parti­dului National-Liberal, in care un loc important il ocupa problema agrara
(impusa de evolutia socie­tatii romanesti de la inceputul se­colului si mai
ales de Rascoala din 1907), reforma electorala (pentru contracararea
privilegiului politic al marilor mosieri conservatori) si problema dezvoltarii
industriei nationale;

1971 - Decret al Consiliului de Stat privind autorizarea si
functionarea in Romania a reprezentantelor si organizatiilor economice straine;

1973 - Senatul Universitatii Bucuresti ii confera lui N.
Ceausescu, cu prilejul aniversarii a 55 de ani de viata si peste 40 de ani de
activitate revolutionara, titlul de “Doctor Honoris Causa”; la festivitate
participa: Elena Ceausescu, I. Gh. Maurer, Manea Manescu, Paul Niculescu-Mizil,
Gh. Pana, Virgil Trofin, Ilie Verdet, Miron Nicolescu s. a.

In lume

41 - Dupa o noapte de negocieri, Claudius este acceptat ca imparat
roman de Senat;

Nascuti la 25 ianuarie

1825 - Ion Balaceanu, om politic (m. 1914);

1975 - Celia Petricu, prezentatoare tv.

Click istoric

La 25 ianuarie 1946 se constituie la Bucuresti Partidul Taranesc-Democrat
prin desprinderea, la 4 ianuarie, din Partidul National Taranesc a gruparii
conduse de dr. Nicolae Lupu (vicepresedinte al PNT si seful organizatiei taraniste
din Bucuresti). In “Manifestul catre Tara” (20 ianuarie) se pronunta pentru
ridicarea morala si materiala a tarii, pentru dezvoltarea “industriilor
agricole”, descentralizarea administrativa pe re­giuni, etatizarea Bancii Nationale,
iar pe plan extern sustine o politica de prietenie cu SUA, Marea Britanie si
mai ales cu URSS. Si-a incetat activitatea in a doua jumatate a anului 1948.

Credinte populare, traditii, semne

Cultul mosilor si stramosilor are obarsie in credinta omului
preistoric care gandea ca mortul, odata plecat, devine un zeu protector si, ca
atare, trebuie iubit, temut si respectat. In Grecia, in “perioada clasica”,
ospetele fune­rare si ofrandele pentru morti erau date la trei, noua,
trei­sprezece zile si un an de la deces; la Roma, in “perioada regalitatii”,
romanii invitau mortul, dupa efectuarea inhumarii sau inci­nerarii, la masa, i
se cerea binecuvantarea si, in final, se desparteau de el prin cuvintele “Salve,
sancte parens!”.

Asemanator acestor popoare, romanii pastreaza un puternic
cult al mortilor, mosilor si stramosilor. In Calendarul popular sunt zile anume
cand mortii sunt asteptati cu mese intinse si focuri aprinse: Macinici, ziua
mortii si renasterii anuale a Dochiei, Joia Mare si altele. In unele sate din
Moldova si Buco­vina, in Ajunul Craciunului, se pregateste in camera curata a
casei o masa festiva incarcata cu alimente de post, vin si diferite obiecte cu
va­loare simbolica pentru sufletele mortilor. A doua zi de dimineata, dupa sfintirea
me­sei, alimentele si bautura din care s-au ospatat, peste noapte, mosii si stramosii,
se impart la rude si vecini. Sunt zile, Rusalii, Pastele Blajinilor si la alte
sar­batori de peste an, cand vatra ce­lor vii se muta in vatra celor morti,
cimiti­rul, unde oamenii se ospateaza si petrec alaturi de sufletele celor
plecati.

Profesor Ion Ghinoiu


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.