PRECEDENT - Cioroianu, ministru in urma restructurarii
Hotararea Guvernului de a sesiza Curtea Constitutionala in privinta refuzului sefului statului de a semna numirea Noricai Nicolai ministru al justitiei nu presupune neaparat o limpezire a situatiei.

Membrii Curtii Constitutionale a Romaniei(CCR) s-au intors abia pe 23 ianuarie din vacanta, iar judecarea cauzelor dureaza de obicei chiar mai mult de o luna. In cazul numirii lui Adrian Cioroianu, decizia Curtii Constitutionale a devenit oficiala la mai mult de o luna. Guvernul a trimis sesizarea la data de 12 aprilie 2007, iar Curtea Constitutionala s-a intrunit pentru a discuta cazul abia la 5 aprilie 2007. Publicarea in Monitorul Oficial a mai asteptat cateva zile, asfel incat disputa dintre presedinte si premier a primit o rezolvare abia la 14 aprilie 2007. Solutia CCR a venit oricum prea tarziu. Cioroianu devenise deja ministru, prin restructurarea Executivului, la 2 aprilie, atunci cand premierul Tariceanu s-a prezentat in Parlament cu un nou guvern, din care exclusese PD.

TERMENE LEJERE. Curtea Constitutionala nu este constransa de termene fixe pentru a judeca o cauza. Legea de functionare a acestei institutii prevede, la articolul 35, ca in cel mult 20 de zile de la data primirii sesizarii, "presedintele Curtii Constitutionale stabileste termenul pentru sedinta de judecata si citeaza partile implicate in conflict". "Dezbaterea va avea loc la data stabilita de presedintele Curtii Constitutionale, chiar daca vreuna dintre autoritatile publice implicate nu respecta termenul stabilit pentru prezentarea punctului de vedere", se mai arata in lege. In aceste conditii, decizia CCR ar putea veni dupa finalizarea interimatului lui Teodor Melescanu, lasand in aer conducerea ministerului.

Citeste si:

Oricum, si asupra duratei interimatului exista neclaritati. Melescanu insusi a precizat, la instalare, ca va sta in functie doar 17 zile, interimatul fiind limitat de Constitutie la 45, iar el incepand numaratoarea de la momentul demisiei lui Tudor Chiuariu. "Voi fi ministru 17 zile", preciza Melescanu la instalare, aratand ca decretul de demisie a lui Chiuariu a fost publicat in Monitorul Oficial pe 17 decembrie, deci perioada de 45 de zile de interimat prevazuta de lege expira pe 4 februarie 2008. Presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, il contrazice, insa, spunand ca zilele de interimat se numara de la instalarea lui Melescanu in functie, nu de la vacan-tarea postului. "Sta ministru interimar 45 de zile incepand de pe 14 ianaurie 2008, atunci cand a fost numit", afirma Olteanu. Confruntati inca din start cu posibilitatea ca decizia Curtii sa vina dupa expirarea mandatului lui Melescanu, liberalii s-au gandit si la alte solutii, mai mult sau mai putin fortate. Astfel, potrivit unor interpretari, legea nu limiteaza numarul interimatelor, deci, la finalul celor 45 de zile ale lui Me-lescanu, premierul ar putea sa mai desemneze un interimar.

OBLIGAT SAU NU? Chiar daca raspunsul Curtii Constitutionale le va fi favorabil, liberalii nu au certitudinea ca seful statului il va si respecta. Chiar daca precedenta decizie a Curtii, privindu-l pe Cioroianu, i-a interzis dreptul de veto la numirea unui ministru, Traian Basescu nu a mai fost nevoit sa respecte decizia judecatorilor, pentru ca, intre timp, a intervenit restructurarea Guvernului. Pana cand nu vor vedea decretul de numire semnat, liberalilor nu le rasuna in urechi decat avertismentul sefului statului: "Atata timp cat se foloseste varianta re-manierii prin legatura prim-ministru-presedinte, nu voi semna niciodata decretul de numire in functia de ministru al Justitei!".
Personajul numit "presedinte" poate intra in scena in cazul desemnarii ministrilor, conform prevederilor constitutionale, numai atunci cand scena a fost parasita de personajul numit "primul-ministru", se arata in sesizarea in cazul Nicolai, trimisa, joi, Curtii Constitutionale (CC) de catre Guvern. Solicitarea Guvernului catre Curtea Constitutionala face referire la doctrina, aratandu-se ca presedintele are, in mod cu totul exceptional, posibilitatea de a interveni in desemnarea unui membru al Guvernului, intr-un singur caz, respectiv atunci cand primului-ministru ii inceteaza calitatea de membru al Executivului sau este in imposibilitatea de a-si exercita functia. Atunci presedintele va proceda la desemnarea unui prim-ministru interimar, in conditiile articolului 107, alineatul 3, din Constitutie. Aceasta prevedere exceptionala intareste conceptia legiuitorului constituant conturata prin celelalte prevederi ale actului fundamental: presedintele poate interveni in desemnarea unui membru al Guvernului numai in absenta unui prim-ministru. Concret, in acest cadru constitutional, al desemnarii ministrilor, personajul numit "presedinte" poate intra in scena numai atunci cand scena a fost parasita de personajul numit Primul-ministru, se arata in sesizarea depusa de Executiv. Faptul ca Presedintele poate solicita motivat reanalizarea candidaturii propuse de primul-ministru nu echivaleaza cu un drept de veto al acestuia, se mai arata in document. "In masura in care premierul isi mentine propunerea, presedintele nu se poate opune investirii in functia de membru al Guvernului a persoanei propuse. In caz contrar, s-ar recunoaste un drept de veto al Presedintelui, drept pe care chiar Curtea Constitutionala l-a negat, in mod expres. Mai mult, presedintele ar deveni seful Guvernului, putand cenzura in totalitate decizia primului-ministru, ipoteza care nu are nici o fundamentare constitutionala", se sustine in sesizarea Guvernului semnata de Calin Popescu-Tariceanu.

CERERI. Executivul cere Curtii Constitutionale urmatoarele: sa constate existenta unui conflict juridic de natura constitutionala, in sensul art.146, lit.e din Constitutie, intre Guvernul Romaniei si presedintele Romaniei; sa constate ca acest conflict este cauzat de refuzul presedintelui de a da curs propunerii inaintate de primul-ministru cu privire la numirea in functia de ministru al Justitiei a Noricai Nicolai; sa constate ca refuzul presedintelui Romaniei de a o numi pe Norica Nicolai in functia de ministru al Justitiei, in conformitate cu propunerea primului-ministru, este neconstitutional. Sesizarea face o cronologie a faptelor incepand cu demisia ministrului liberal al Justitiei, Tudor Chiuariu pana la refuzul sefului statului de ao numi pe Norica Nicolai.