Unitatea Pomicola din nordul Bucurestiului este pe punctul de a pierde colectia nationala de cais. Din cele 60 de hectare de verdeata vor disparea, in prima faza, aproximativ 1,3 hectare. Validarile comisiilor de fond funciar, semnarea protocoalelor de predare de Agentia Domeniilor Statului si titlurile de proprietate emise de Prefectura nu fac decat sa transforme unitatea in cartier rezidential.

Colectia nationala de cais va fi mutata de pe terenul unitatii pomicole din Nordul Bucurestiului. Acesta este primul pas catre desfiintarea acesteia si transformarea ei in cartier imobiliar. De altfel, actiunea de excavare a pomilor va deschide cutia Pandorei din Baneasa. "Am primit o notificare din partea celui care vrea sa mute colectia de cais. Nu stiu pe ce temei legal poate face acest lucru, intrucat legea pomiculturii interzice defrisarea. Aceasta colectie are o valoare deosebita la nivel national. Trebuie sa va mai precizez ca varsta acestor copaci nu permite mutarea lor. Ei au in jur de 10-12 ani, iar o astfel de actiune este permisa numai in primii ani de viata. Pot sa spun ca acesti investitori vor face mutarea plantatiei pe raspunderea lor. Din punctul meu de vedere este un abuz. Mai mult decat atat, noul proprietar nu mi-a aratat nici un titlul de proprietate ca sa il putem actiona in instanta", a explicat Adela Barbulescu, directoarea unitatii Pomicole.

PROPRIETARUL. Cel care a obtinut titlul de proprietate pe terenul unitatii pomicole, si mai exact pe cele 1,3 hectare, este Iulian Capeti. "Eu am vorbit cu directoarea unitatii si am informat-o despre faptul ca sunt noul proprietar al acelei bucati de teren. Mi-am aratat disponibilitatea sa o ajut sa mutam acei copaci cu expertii statiunii, dar pe cheltuiala mea. Nu a fost de acord. Acum ma vad nevoit sa mut acesti pomi de pe proprietatea mea personala. O data ce am scos terenul din circuitul agricol, legea imi permite sa il decopertez. O sa iau acesti pomi in ghivece speciale care ma costa 20 de euro fiecare si o sa ii duc la Moara Vlasiei. Din cate am inteles sunt in jur de 1.000 de copaci. Timp de doi ani o sa ii pastrez acolo, astfel incat pot sa vina si sa ii ia cand au chef", a declarat Capeti. De altfel, Capeti si Iulian Marin sunt doi jucatori pe piata imobiliara de care cotidianul nostru a mai relatat.

INTERESE. In urma cu cateva luni, Jurnalul National scria despre cei doi fosti avocati si despre modul in care au reusit sa devina proprietarii unor hectare bune in Baneasa. Acestia nu sunt straini Jurnalului National. Ei sunt cei care au decapitat colectia nationala de soiuri de duzi si s-au ales cu 2,8 hectare in nordul Bucurestiului, in apropiere de DN1. Grupul numara doar doi membri: Iulian Capeti si Iulian Marin. La vremea respectiva, cotidianul nostru a relatat modul in care acestia au cumparat drepturile litigioase ale vechilor proprietari din zona institutului sericicol. Afacerea lucrata ca la carte nu a atras atentia institutiilor competente, in ciuda numeroaselor demersuri realizate de cotidianul nostru. Cei doi au aplicat, se pare, aceeasi metoda si in cazul unitatii pomicole unde au in joc mai multe dosare de retrocedare. De altfel, se pare ca ei sunt proprietarii a 15.800 de metri patrati in Baneasa.

Citeste si:

ISTORIC. Jurnalul National a prezentat in numeroase randuri presiunile la care a fost supusa unitatea din Nordul Bucurestiului. Astfel, istoria acestei unitati poate fi urmarita de la grupurile de interese care s-au invartit in jurul ei si pana la HG 1881 care ar fi salvat o parte din patrimoniul unitatii. Daniel Dragan, presedintele Agentiei Domeniilor Statului, a explicat la randu-i ca proiectul nu salveaza insa si terenul care a fost dat spre retrocedare: "Titlurile de proprietate eliberate si protocoalele semnate raman valabile. Inca nu se stie forma finala a proiectului, ce suprafete vor fi cedate catre unitatea pomicola. Nu mai putem gandi insa ca in jurul Bucurestiului mai pot functiona astfel de unitati. Dar nu vreau sa apar in situatia de a fi groparul acestor unitati. Raman la parerea ca cercetarea agricola se poate face pe loturi de cercetare, dar nu in coasta marilor orase care au nevoie de cu totul altceva. Orice capitala moderna nu se poate lauda cu o astfel de situatie".

Finalul nu s-a lasat asteptat. Unitatea nu a rezistat tensiunilor imobiliare si nici nu a putut fi grevata de validarile si titlurile de proprietate emise pe terenul pe care il are in concesiune de la ADS. Fiecare dintre partile implicate in procesul de retrocedare al unitatii din Baneasa sustine ca nu face decat sa respecte legea. O solutie ar fi fost insa aprobarea hotararii de reorganizare a statiunii, care ar fi trecut terenul in proprietatea statiunii si l-ar fi salvat de eventualele validari. Interesant este insa faptul ca, desi la nivel national mai toate institutele de cercetare au fost reorganizate, unitatea pomicola din Bucuresti a fost omisa.

ACTORII. Pentru terenul valoros al institutului din Baneasa s-au dus lupte grele. S-au facut aliante, s-au legat prietenii, s-au creat grupuri. Baietii destepti din imobiliare se diferentiaza in functie de categoria in care presteaza. Avem cunoscatori, fosti avocati, camatari si nu in ultimul rand functionari publici. Cea mai puternica grupare este cea a lui Gigi Becali, care si-a consacrat de altfel pozitia datorita afacerilor cu pamant. El este reprezentat in teren de Virgil Tudorache. Finul latifundiarului a cumparat numerose drepturi litigioase pentru "averea" din zona de nord. Se pare ca pana in acest moment unicul succes al grupului este dosarul Tache Iolanda, recent aprobat de autoritati. Jurnalul National a relatat insa, cu un an in urma, faptul ca Becali cumparase drepturile litigioase ale unui boier pentru 27 de hectare in Baneasa. Afacerea este departe de o finalizare fericita asa ca oamenii lui Gigi au inceput sa lucreze pe dosare mici, cu miza mai mica, dar cu sanse mult mai mari de reusita. Pe tabla de sah din Baneasa Viorel Tudorache are mai multe dosare. In functie de cat de bine se misca lucrurile, Becali recunoaste sau nu rolul pe care il joaca finul sau pe piata imobiliara a Capitalei.