Seful diplomatiei ruse Serghei Lavrov considera ca tarile care se pronunta in favoarea separarii provinciei Kosovo de Serbia se bazeaza pe o interpretare "incorecta si juridic alterata" a rezolutiei Consiliului de Securitate al ONU, la care au recurs pentru "fundamentarea unui proiect politic al carui scop de lunga durata" nimeni nu s-a obosit sa-l desluseasca foarte clar si pentru Moscova, transmit agentiile ruse de presa citate de Rompres. In acest timp, trupele NATO din Kosovo isi suplimenteaza efectivele, conform unui anunt al purtatorului de cuvant al KFOR iar premierul provinciei, fostul sef al gherilelor teroriste Hashim Thaci, cere la Bruxelles sprijinul NATO si UE in vederea independentei, care ar putea fi declarata "in doua-trei zile".
"Am adresat aceasta intrebare partenerilor nostri din UE si NATO, pentru ca ei sunt cei care se pregatesc sa recunoasca proclamarea unilaterala a independentei Kosovo, in timp ce partenerii nostri americani declara deschis ca alternativa la independenta Kosovo nici nu exista", a afirmat ministrul rus de Externe, intr-o conferinta de presa dedicata bilantului diplomatiei ruse pe anul 2007, care s-a desfasurat miercuri la sediul MAE din capitala rusa si la care au participat si ziaristii straini acreditati la Moscova. Independenta provinciei Kosovo ar crea un precedent care va fi utilizat si de alte regiuni separatiste, a spus ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. Seful diplomatiei ruse a subliniat ca tara sa nu a declarat niciodata ca independenta Kosovo ar determina Moscova sa recunoasca regiunile separatiste georgiene propuse Abhazia si Osetia de Sud sau Transnistria. Independenta Kosovo va stabili un precedent "pentru alte 200 de teritorii din intreaga lume", a avertizat seful diplomatiei ruse.
Revolta tarilor ex-sovietice
Ministrul rus de Extrerne, Serghei Lavrov, a reluat si atacurile la adresa intentiei NATO de a primi noi state membre, criticand, in acest context, intentia statelor baltice de a scrie despre eroii din rezistenta anti-sovietica, considerati de Rusia "nazisti". Totodata, pentru seful diplomatiei de la Moscova, expansiunea militara a Aliantei Nord Atlantice spre granitele Rusiei, in spatiul fostului Pact de la Varsovia, reprezinta o reintoarcere la Razboiul Rece, situatie care nu face decat sa provoace antagonism.
"Unii dintre noii membri ai NATO depun eforturi active de a-i glorifica pe nazisti, incearca sa rescrie istoria", a mai spus Lavrov, cu referire directa la statele baltice, unde, in ultima vreme, s-au inregistrat numeroase acte de condamnare a ocupatiei sovietice. Parlamentul lituanian a adoptat o declaratie in care solicita Rusiei sa recunoasca ocupatia tarilor baltice de catre fosta URSS si sa plateasca pagubele aferente, iar Guvernul eston a provocat mania Moscovei cand a decis sa mute o statuie ridicata la Talinn in cinstea soldatilor sovietici.
Extinderea NATO cu foste membre ale Uniunii Sovietice creeaza divizare si va duce la deteriorarea relatiilor lor cu Rusia, a afirmat ieri ministrul de Externe, Serghei Lavrov, citat de Reuters. Continuand sirul criticilor, seful diplomatiei de la Moscova a subliniat, intr-o conferinta de presa, ca extinderea NATO nu are nici o justificare din punctul de vedere al securitatii si a avertizat fostele statele sovietice asupra faptului ca, in cazul in care se vor alatura Aliantei Nord Atlantice, isi vor deteriora relatiile cu Rusia. "Consideram ca politica usilor deschise, practicata de NATO (pentru primirea de noi membri) este una mostenita de pe vremea Razboiului Rece", a spus Serghei Lavrov. Nemultumirile Rusiei nu sunt de ieri de azi, Moscova digerand cu greu alaturarea multor foste state membre ale Pactului de la Varsovia la NATO, dupa Razboiul Rece. Iritarea Rusiei a culminat cu decizia recenta a Ucrainei de a participa la Planul de actiuni pentru obtinerea statutului de membru al Aliantei, un pas major spre primirea acestui stat in NATO.