Tot mai iritata de perspectiva unui nou avans al NATO in directia granitelor sale, precum si de planurile SUA de a contracara eventualele amenintari balistice iraniene de pe Continent, Rusia continua sa-si manifeste nemultumirea, trimitand avertismente Vestului si reluandu-si manevrele militare strategice deasupra Oceanului Atlantic.
Extinderea Aliantei Nord-Atlantice in estul Europei si initiativa SUA de amplasare, in Cehia si Polonia, a unor componente ale scutului antiracheta continua sa dea batai de cap Rusiei, seful Statului Major al Armatei ruse anuntand, recent, ca tara sa este pregatita sa foloseasca armamentul nuclear pentru a se apara in cazul unei amenintari externe grave. "Nu intentionam sa atacam pe nimeni, dar consideram necesar ca toti partenerii nostri sa inteleaga clar si sa nu aiba nici o indoiala ca fortele armate vor fi folosite pentru apararea suveranitatii si a integritatii teritoriale a Rusiei si a tarilor aliate, inclusiv prin actiuni preventive si inclusiv prin folosirea armelor nucleare", a declarat generalul Iuri Baluievski, la finalul saptamanii trecute, in cadrul unei conferinte stiintifice desfasurate la Moscova. Afirmatiile inaltului responsabil militar rus intervin in contextul reafirmarii ambitiilor nord-atlantice ale Kievului, MAE de la Moscova avertizand ca eventuala aderare a Ucrainei la NATO ar putea "agrava serios" relatiile fostului satelit sovietic cu Rusia, daca nu chiar atrage impunerea unor "masuri relevante". In urma avertismentelor moscovite, un raport redactat de un grup de fosti oficiali militari de rang inalt apreciaza ca NATO trebuie sa fie pregatita sa lanseze atacuri nucleare pentru a preveni utilizarea de arme de distrugere in masa de catre entitatile inamice, potrivit cotidianului britanic Telegraph. Documentul, ajuns deja in atentia comandantilor din cadrul NATO si Pentagonului, ar putea fi discutat in cadrul summit-ului NATO programat sa se desfasoare, in aprilie, la Bucuresti.
Bombardierele rusesti, din nou in misiune
Rusia si-a reluat, ieri, manevrele militare strategice incepute la finele anului trecut, in urma anuntului moscovit referitor la inghetarea Tratatului privind Fortele Conventionale in Europa. Doua bombardiere rusesti cu raza lunga de actiune s-au deplasat deasupra Golfului Biscaya din largul coastelor atlantice franceze si spaniole pentru a testa rachete tactice in cadrul a ceea ce Armata rusa a calificat drept cel mai mare exercitiu militar naval din perioada post-sovietica, transmite Reuters. Operatiunea a fost anuntata de fortele aeriene ruse, care au precizat ca la misiunea efectuata de cele doua aeronave de tip Tu-160 "Blackjack" vor participa si portavioane, nave de razboi si vase specializate in distrugerea de submarine din cadrul flotelor stationate in Marea Neagra si Marea Nordului, precum si mai multe bombardiere strategice de tip Tu-95 "Bear". Ulterior, responsabilii rusi au intervenit cu noi precizari, anuntand ca cele doua avioane Tu-160 "Blackjack" au fost escortate de avioane de tip "F-16" si "Tornado" ale NATO. Armata rusa nu a furnizat detalii privind locatia exacta din Golful Biscaya unde urmau sa aiba loc testele cu rachete. (A.M.L.)
Romania vrea sub scut
Romania sustine fara rezerve extinderea scutului antiracheta si doreste sa faca parte din acest proiect, insa acest lucru nu trebuie sa se realizeze prin "ostilizarea Rusiei", a declarat ieri, la Praga, premierul Calin Popescu Tariceanu, dupa discutiile pe care le-a purtat cu omologul sau ceh Mirek Topolanek. In opinia lui Tariceanu, Rusia trebuie sa inteleaga ca poate fi un partener al NATO si al UE pentru asigurarea securitatii continentului si a celei globale. Premierul roman a mentionat ca la Summit-ul NATO din acest an, care va avea loc la Bucuresti, extinderea scutului antiracheta se va afla printre temele care vor fi abordate. "Credem ca NATO trebuie sa-si joace rolul de a asigura securitatea membrilor sai, dar si securitatea la nivel global", a spus Tariceanu, conform Rompres. Potrivit premierului ceh, discutiile pe care le-a purtat cu omologul sau roman au atins si prioritatile pe care le va avea Cehia, in calitate de presedinte al UE, incepand cu 1 ianuarie 2009, precum si agenda privind extinderea UE atat in Est, spre Balcani si Marea Neagra. (O.B.)