FRANTA-ROMANIA: DOUA SECOLE DE PRIETENIE
Despre relatia speciala pe care romanii au avut-o cu Franta s-au scris biblioteci, si s-ar mai putea scrie inca. Noi ne limitam la a reproduce spusele uneia dintre marile personalitati ale Romaniei, care a fost totodata si liant al acestor relatii, diplomatul Nicolae Titulescu.

"O amicitie traditionala” Unirea principatelor, institutiile tanarului stat roman modern, Bucurestiul cu parfum de "Mic Paris”, limba franceza vorbita mai bine de elitele romanesti decat cea materna, drapelul national, Unirea cea Mare toate acestea si multe altele s-au facut cu sprijinul Frantei, copiind modele franceze. Romanii au mers la studii in Franta, dar si francezii au calatorit in spatiul romanesc, lasand nenumarate insemnari despre Romania si despre romani.

In seria vizitelor "la cel mai inalt nivel”, efectuate de oficialitati din Hexagon, se numara si cea din iunie 1934 a lui Paul Boncour, la acea data ministru de externe al Frantei. Inaltul oaspete a avut parte de o primire calduroasa, suvoaiele de afectiune ce s-au revarsat asupra sa flatandu-l si obosindu-l in egala masura, dupa cum avea sa se exprime el insusi. Programul vizitei a fost incarcat. A fost primit de regele Carol al II-lea, a vorbit in fata Parlamentului reunit in sedinta solemna, a fost declarat cetatean de onoare al Romaniei, Academia Romana l-a primit in randurile sale. In cinstea inaltului demnitar francez s-au oferit dineuri, receptii si banchete, s-au rostit discursuri si i-au adus nenumarate elogii.

Redam in continuare discursul "O amicitie traditionala”, tinut de ministru de externe al Romaniei, Nicolae Titulescu, la unul dintre dineurile date in onoarea oaspetelui. Cuvintele lui Titulescu redau atat "spiritul vremii”, cat si maniera entuziasta in care era apreciata relatia cu "sora mai mare” in cercurile politice de la Bucuresti.

PRIETENIE SINCERA SI DEZINTERESATA. "Domnule presedinte si scump prieten. Cu bucurie nespusa, facuta din sentimentele cele mai pure, intreaga natiune romana va aclama astazi printre noi.

Este in aceasta bucurie inainte de toate emotia rara pe care o creeaza amintirea recunostintei. Romanii au memoria inimii. Ei nu ar putea uita niciodata ca in fiecare etapa decisiva a istoriei lor, dezvoltatea naturala a poporului roman s-a amplificat constatnt in directia telurilor sale nationale gratie unui gest francez.
Este apoi bucuria noastra un sentiment de admiratie pentru marea domniei voastre patrie, izvor inepuizabil al unei efectiuni profunde si sigure.

Este, in fine, in bucuria noastra, satisfactia pe care o da constatarea unei perfecte identitati de conceptie.

Nu cunosc prietenie mai dezinteresata ca aceasta care sta la baza raporturilor franco-romane.

Pe timpul cat politica externa a Romaniei era incadrata intr-un sistem din care Franta nu facea parte, a existat mereu in afara si pe deasupra raporturilor oficiale o intelegere atat de perfecta, incat fara vreo pregatire, actiunea politica a celor doua tari a sfarsit prin a se confunda.

Astazi, cand politica externa a tarii noastre urmareste in mod armonic scopuri identice, am ajuns la acel stadiu de prietenie unde nu mai este nevoie sa vorbesti pentru a te intelege si nici sa te sfatuisti pentru a actiona in comun.

In plina lumina tarile noastre si-au gasit echilibru.

MANA IN MANA. Si Romania nu are nimic de ascuns si poate spune public motivele ce o leaga in chip nestramutat de Franta.

Iubim Franta pentru ca a asezat la baza vietii ei libertatea si pentru ca a inteles intotdeauna ca cel mai bun mijloc spre a se feri de excesele ei nu era de a atinge drepturile omului, ci de a-l asocia la cultul fervent al patriei.
Iubim Franta pentru ca a pus la baza raporturilor ei internationale egalitatea tuturor natiunilor si regula ca nu s-ar putea dispune de interesele unei tari in afara de ea si de vointa ei.

Citeste si:

Iubim Franta pentru ca isi intemeiaza toata actiunea externa pe respectul scrupulos al angajamentelor internationale, ceea ce da raporturilor intre popoare un caracter de claritate si de stabilitate fara de care nu am putea concepe o viata organizata.

Si va iubim pe domnia voastra, domnule presedinte, pentru ca intrupati in suprema masura, cu un dinamism redutabil pentru adversari, dar atat de inviorator pentru prieteni, calitatile ce alcatuiesc genul rasei voastre.

Asa fiind, este oare posibil ca istoria raporturilor franco-romane sa fie altceva decat istoria unei amicitii neintunecate si a unei intelegeri neintrerupte?

Si s-ar putea concepe in adevar un viitor in care Romania nu ar merge etern mana in mana cu Franta?

Conceptiile noastre comune despre pace, justitie si cooperatie internationala sunt cele mai sigure chezasii ale acestui viitor.

Si tot aceste conceptii formeaza legaturile solide ce unesc Franta si Mica Intelegere, in numele careia am placuta misiune de a va saluta, domnule presedinte. (...)

"IZVOR NESECAT DE VIATA SI LUMINA.” Daca exista o institutie care ar contribui sa intareasca legaturile ce unesc Franta si Mica Intelegere, aceasta este institutia de la Geneva.

Acolo se vede adevarata fata a popoarelor. Acolo se formeaza idealurile cele mai indraznete, care se suspenda poate, dar la care nu se renunta niciodata. Acolo, Franta, stralucind de lumina, arata lumii calea si este sigura de a nu ramane niciodata singura cand a pornit pe ea.

Aveti in fata si alaturi de domnia voastra, domnule presedinte, veterani ai Societatii Natiunilor.

Ingaduiti-le sa va spuna admiratia profunda si unanima pe care ati cules-o acolo pentru generozitatea si largirea conceptiilor domniei voastre pacifice, pentru energia si spontaneitatea pe care le-ati pus in apararea lor.
Franta trebuie sa fie mandra de a avea mari servitori ca domnia voastra, domnule presedinte.

Cat despre noi, stiindu-va alaturi de noi, oricare ar fi situatiile care nu s-ar prezenta, pot sa va afirm in numele Micii Inselegeri ca linistea noastra politica este completa.

Aducand omagiu Frantei, izvor nesecat de viata si lumina, amestec de forta si bunatate, de intelegere si de tenacitate, creatiune in perpetua devenire, ce se confunda cu eternitatea, ridic paharul meu in sanatatea excelentei sale presedintele republicii si beau pentru prosperitatea patriei voastre, domnule presedinte si scump prieten.” Franta - Romania: Doua secole de prietenie De la micul Paris, la marile ambitii