Teoria conform careia curatenia excesiva poate dauna sanatatii nu este una noua pentru oamenii de stiinta. Studii recente au demonstrat ca obsesia pentru igiena este departe de a avea un efect pozitiv asupra sanatatii, existand riscul ca ea sa provoa

Teoria conform careia curatenia excesiva poate dauna sanatatii nu este una noua pentru oamenii de stiinta. Studii recente au demonstrat ca obsesia pentru igiena este departe de a avea un efect pozitiv asupra sanatatii, existand riscul ca ea sa provoace slabirea sistemului imunitar si aparitia a diverse afectiuni. Alte studii au relevat ca expunerea la mizerie si microbi in primii ani ai vietii cladeste sistemul imunitar, pregatindu-l pentru amenintarile viitoare. Obsesia moderna pentru igiena, cu parinti care sterg si sterilizeaza in mod constant toate obiectele din casa, de la ustensilele din bucatarie pana la jucariile copiilor, poate submina acest important mecanism.

Luand in considerare aceste lucruri, cercetatori britanici din cadrul Mintel au efectuat un nou studiu, in urma caruia au descoperit o legatura intre obsesia pentru igiena a omului modern si cancer. Studiile precedente - noteaza Daily Mail - se axasera pana in prezent pe relatia dintre cazurile tot mai dese de alergii, astm si eczeme si curatenia excesiva. Noul studiu sugereaza insa ca expunerea repetata la alergeni, bacterii si anumite toxine mentine sistemul imunitar in stare de alerta, determinandu-l sa suprime celulele canceroase aflate in stadii incipiente de dezvoltare. In acelasi timp, se pare ca aparitia tumorilor poate fi descurajata daca organismul intra in mod constant in contact cu diverse bacterii.

Studii precedente au demonstrat o rata mult mai scazuta a ratei cancerului de plamani la lucratorii din ferme fata de cei din alte ramuri agricole. Dar poate cea mai solida dovada a felului in care microbii ne pot proteja impotriva cancerului vine din partea leucemiei copilariei - cancerul celulelor sangelui. Unii experti cred ca acei copii care merg la cresa in primele luni ale vietii pot deveni imuni la aceasta grava boala. Acest lucru s-ar putea datora faptului ca ei sunt expusi unei game largi de organisme, intr-un moment in care sistemul imunitar se afla inca in dezvoltare. Sincronizarea este insa foarte importanta. Daca primul contact intre organismul copilului si bacterii are loc la un an sau mai mult dupa nastere, reactia sistemului imunitar este atat de violenta incat devine distructiva, cauzand inmultirea celulelor canceroase.

Teoria nu este una noua. Acum aproximativ 100 de ani, un medic american pe nume William Coley a inventat un tratament controversat, care implica injectarea unui cocteil de bacterii direct in tumoare, in ideea de a determina sistemul imunitar sa reactioneze la atacul unor organisme straine. Tehnica a functionat. Primul pacient tratat astfel, in februarie 1893, a fost un baiat de 16 ani cu o tumoare abdominala uriasa. Dupa sapte luni de tratament, tumoarea a disparut. Pacientul a mai trait 26 de ani, murind de atac de cord. Tratamentul a fost cunoscut sub numele de Coley's Fluid, fiind utilizat in SUA pana in anii '50.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.